http://www.salvati-icoanele.info/2007/09/19/criza-icoanelor/ Împotriva discriminării majorităţii Sat, 05 Dec 2009 09:06:24 +0200 http://wordpress.org/?v=2.9.2 hourly 1 http://www.salvati-icoanele.info/2007/09/19/criza-icoanelor/comment-page-1/#comment-2166 Oana Iftime Tue, 25 Sep 2007 07:49:17 +0000 http://www.salvati-icoanele.info/2007/09/19/criza-icoanelor/#comment-2166 "Nu întămplător unul dintre părinţii fondatori ai sociologie, Georg Simmel, scria că 'faimosul dicton cine nu este cu mine este împotriva mea este una dintre cele mai importante formule din istorie în materie de sociologia religiilor'." Da, cu conditia de a avea in vedere ca nu despre "dicton" si intelesul sau original este, in fapt, vorba, ci despre rastalmacirile sale. La fel precum in cazul crimelor comise (zice-se) in numele religiei, in fapt, in flagranta incalcare a perceptelor religiilor invocate. Nu stiu de ce, genul acesta de precizari ne scapa, adesea. Citatul din Evanghelie are un sens pe care unii contemporani s-ar putea sa-l gaseasca brutal, incomod, dar, ca sa spunem asa, asta este. Cine nu este cu Hristos, pica de partea cealalta, tertium non datur. Poate ar fi util de remarcat ca avem de a face nu cu o acuza, nu cu un repros, sau cu reflexia vreunui (alt) soi de ranchiuna, ci cu o constatare. Trista, pentru ambele parti, cu deosebirea ca noi (oamenii) stam mai prost cu constientizarea dimensiunii tragice a problemei. Desigur, intr-o lume cu enorm apetit pentru relativizare, astfel de cuvinte, fie ele si ale Mantuitorului suna taaaaaare prost. Oroarea de transantul lipsit de brutalitate al ortodoxiei ne face sa ne scaldam in tot soiul de ape tulburi, din care iesim "calduti", adica, numai buni de scuipat (vezi Apocalipsa, acolo scrie despre cei care nefiind nici fierbinti, nici reci vor fi scuipati afara- precizez, ca sa nu se grabeasa cineva sa vocifereze impotriva modului in care as utiliza eu un limbaj suburban...). Dar, iarasi, cel mai probabil, raspunsul personajului colectiv sta pe teava "ei...chiar ASA, dom'ne??!!"... “Nu întămplător unul dintre părinţii fondatori ai sociologie, Georg Simmel, scria că ‘faimosul dicton cine nu este cu mine este împotriva mea este una dintre cele mai importante formule din istorie în materie de sociologia religiilor’.”
Da, cu conditia de a avea in vedere ca nu despre “dicton” si intelesul sau original este, in fapt, vorba, ci despre rastalmacirile sale. La fel precum in cazul crimelor comise (zice-se) in numele religiei, in fapt, in flagranta incalcare a perceptelor religiilor invocate. Nu stiu de ce, genul acesta de precizari ne scapa, adesea.
Citatul din Evanghelie are un sens pe care unii contemporani s-ar putea sa-l gaseasca brutal, incomod, dar, ca sa spunem asa, asta este. Cine nu este cu Hristos, pica de partea cealalta, tertium non datur. Poate ar fi util de remarcat ca avem de a face nu cu o acuza, nu cu un repros, sau cu reflexia vreunui (alt) soi de ranchiuna, ci cu o constatare. Trista, pentru ambele parti, cu deosebirea ca noi (oamenii) stam mai prost cu constientizarea dimensiunii tragice a problemei. Desigur, intr-o lume cu enorm apetit pentru relativizare, astfel de cuvinte, fie ele si ale Mantuitorului suna taaaaaare prost. Oroarea de transantul lipsit de brutalitate al ortodoxiei ne face sa ne scaldam in tot soiul de ape tulburi, din care iesim “calduti”, adica, numai buni de scuipat (vezi Apocalipsa, acolo scrie despre cei care nefiind nici fierbinti, nici reci vor fi scuipati afara- precizez, ca sa nu se grabeasa cineva sa vocifereze impotriva modului in care as utiliza eu un limbaj suburban…). Dar, iarasi, cel mai probabil, raspunsul personajului colectiv sta pe teava “ei…chiar ASA, dom’ne??!!”…

]]>