Search

Ministerul Educatiei si Cercetarii respinge recomandarea CNCD

12/12/2006

Comunicat www.edu.ro

Prezenta simbolurilor religioase in scoli trebuie sa fie decisa de comunitate, de parintii elevilor si, nu in ultimul rand, de scoala
12.12.2006

Ministerului Educatiei si Cercetarii i-a fost transmisa Hotararea nr. 323/21.11.2006 a Colegiului Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii privind elaborarea si implementarea unor norme interne, care sa reglementeze prezenta simbolurilor religioase in institutiile de invatamant public din Romania. Anterior primirii acestui document, MEdC si-a exprimat dorinta de a initia o dezbatere pe aceasta tema in Comisiile de invatamant din Parlamentul Romaniei, precum si cu Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti. Cu toate acestea, MEdC a fost acuzat ca „se spala pe maini”, motiv pentru care se impun urmatoarele precizari:

1. Ministerul Educatiei si Cercetarii trateaza aceasta problema cu maxima responsabilitate si apreciaza ca poporul roman este un popor credincios, care a reusit, gratie credintei, sa depaseasca 50 de ani de interdictii.

2. Interventia Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru inlaturarea simbolurilor religioase din salile de clasa ar fi total deplasata si ar restrictiona libera optiune. In plus, atat petitionarul, cat si emitentii deciziei omit un aspect important: prezenta icoanelor in unitatile de invatamant nu este consecinta unui ordin ministerial, ci o hotarare a societatii civile. Prin urmare, traind intr-o societate democratica, decizia trebuie sa apartina tot parintilor, comunitatii locale si nu in ultimul rand scolii.

3. In virtutea principiilor democratice, consideram ca exista prerogative naturale ce nu trebuie ingradite de acte normative. In consecinta, dorim ca intr-o unitate scolara normele interne care sa reglementeze prezenta simbolurilor religioase sa fie stabilite de comunitatile locale si suntem de acord cu o abordare diversificata, functie de apartenenta religioasa a populatiei. Cu o singura conditie: respectarea Legii Invatamantului, care interzice prozelitismul religios in scoli.

Director,
Mircea MURESAN

Postat in stiri | 5 Comentarii »

5 Responses

  1. Bistrian Simion-preot Says:

    In sfarsit ceva bun de la educatie, un act de justete; speram sa tina!

  2. samson ana-maria Says:

    Doamne, tine-i uniti pe romani!!! Deschide-le mintea si invata-i din nou sa te iubeasca!!! Nu ne lasa, Doamne!!! Revarsa mila ta peste noi!!! Iarta-ne Doamne!!! Ajuta-i, Doamne, si pe ei, ca nu stiu ce fac

  3. Teodora Lavinia Zolog Says:

    Cred ca Ministerul Educatiei a facut bine sa nu se lase prada, cel putin deocamdata, acestei ispite venite din partea Ligii Pro-Europa!!! Cred ca reprezentantii acelei ligi uita un lucru esential- chiar si marii oameni de cultura au sustinut ca religia, alaturi de traditii, limba, etc, face parte din mostenirea nationala, e oarecum cartea de vizita a natiunii. Asadar un act gen scoaterea icoanelor din scoli ar echivala cu anularea dimensiunii spirituale a poporului roman, una dintre cele mai importante. Ce rau face o icoana daca sta in clasa? Am studiat 12 ani religia in scoala si niciodata nu m-am simtit “ofensata” de prezenta unei icoane, mai mult, atat pe mine cat si pe colegi acest lucru ne-a stimulat spre o mai adanca invatatura!!! Intr-adevar, Doamne iarta-i ca nu stiu ce fac! La Revolutie toata lumea se plangea ca religia nu e libera, acum cand e libera nimeni nu o mai vrea. Aceasta schimbare de atitudine din partea unora mi se pare de-a dreptul aberanta!!! Le-as comunica celor de la Liga Pro-Europa urmatorul lucru- faptul ca vom fi si noi parte din aceasta organizatie suprastatala (UE) nu inseamma ca trebuie sa ne anulam ca popor pentru niste tari care pana acum nici nu le-a pasat de noi, ci ne vor folosi ca o mana de lucru ieftina,un fel de renastere a coloniilor istorice. Nu doresc sa jignesc pe nimeni, nici chiar pe cei de la aceasta Liga, insa daca intr-adevar ar dori sa faca ceva bun ar trebui ca prin campanii sustinute sa contribuie la eliminarea violentei din scoli (si nu a icoanelor care nu au incitat niciodata la asa ceva!!!), la promovarea unei mai bune comportari in unitatile de invatamant preuniversitar, la eliminarea desfarului si a avorturilor( caci oricum detin recorduri mondiale in acest domeniu, noi care ne consideram tara crestina- nu se prea vede), la imbunatatirea situatiei pensionarilor si a batranilor. Dar evident, cand romanul nu are ce face gaseste pete in Soare, nu??? Sa fim seriosi, exista probleme mult mai grava, iar prezenta icoanelor in scoli nu poate fi considerata o “problema” din moment ce nimeni nu s-a plans in acest sens!!! Ne mai miram ca vin inundatiile peste noi…Dar va veni si mania lui Dumnezeu mai devreme sau mai tarziu!!! Si inca un lucru, mi se pare total dezonorant pentru aceasta Liga,(care dupa cum se intituleaza ar fi de partea Europei “civilizate”, ca si cum noi am fi cumva barbari)sa umble cu chestionare prin scoli fara stirea Ministerului, e legal sau nu stimata Liga Pro-/Europa, avand in vedere ca scopul dumneavoastra nu e desfasurarea de activitati educative!! Impresia mea e ca Liga promoveaza un comportament de prost gust si un circ ieftin, parca de asta mai aveam nevoie acum in prag de aderare, de inca o situatie de instabilitate!!! S-a invocat motivul ca prezenta icoanelor i-ar incomoda pe cei de alta religie sau pe atei, dar oare pe adevaratii elevi crestini nu ii deranjeaza comportamentul promovat in jurul lor?? Dar cum sa dea cineva castig de cauza unui elev crestin in adevaratul sens al cuvantului??? Sper din tot sufeltul ca icoana ortodoxa si Cel reprezentat pe ea va ramanea acolo unde ii este locul, atat in sufletele crestinilor (in special dupa integrare), dar si in scoli, spre vegherea acestui neam care da semne clare de “oaie pierduta a casei lui Israel:!!!

  4. SalvaÅ£i Icoanele Copiilor! » Blog Archive » Campania “Salvati icoanele copiilor” - TEXTUL CONTESTATIEI impotriva deciziei CNCD (pentru persoane juridice) Says:

    […] fizice)Ministerul EducaÅ£iei ÅŸi Cercetării respinge recomandarea CNCDIcoana ce ne ocroteÅŸteCampania “Salvati icoanele copiilor” – TEXTUL CONTESTATIEI impotriva deciziei CNCD (pentru persoane juridice)Icoane pentru CNCDPe Ceahlau, nu vor fi scoli fara icoane !Presedintii Comisiilor de Invatamant aleCamerelor Parlamentului cer pastrarea icoanelor in scoliPersonalităţi pentru icoane (IV) […]

  5. Lucian Vasile Says:

    Libertatea religioasă – un drept la care am renunţat de bună voie – Mihai Ciucă

    Un paradox postrevoluÅ£ionar care uimeÅŸte pe zi ce trece este indiferenÅ£a cu care românii, în general, cât ÅŸi creÅŸtinii, mă refer în mod special la evanghelici, în particular, tratează problemele ‘cetăţii’ ÅŸi ale cetăţeanului. Am câteva idei în ce priveÅŸte slaba responsabilizare a românului, dar în acest cadru mă opresc la a dezbate puÅ£in poziÅ£ia creÅŸtinului, a bisericii ÅŸi a cultelor.

    CreÅŸtinii români au trecut prin trei dictaturi consecutive în ultimul secol, una mai rea decât cealaltă. Multe biserici au fost închise sau dărâmate, în anumite perioade au fost interzise întâlnirile religioase, ori a fost exercitat un control draconic asupra lor, mulÅ£i pastori ÅŸi credincioÅŸi au avut de suferit, parte din ei cu ani grei de temniţă, parte fiind persecutaÅ£i ÅŸi discriminaÅ£i la locurile de muncă, copiii lor fiind batjocoriÅ£i în ÅŸcoală sau exmatriculaÅ£i, ori neprimind dreptul de a se înscrie la anumite ÅŸcoli fiindcă nu aveau origine sănătoasă. Pe vremea dictaturii legionare, pocăiÅ£ii erau învinuiÅ£i de activităţi comuniste iar în regimul comunist au fost suspectaÅ£i de legături periculoase cu ‘agenturili imperialiste’. CărÅ£i precum Calvarul României CreÅŸtine de Sergiu Grossu, sau chiar mediatizatul raport Tismăneanu, arată destul de fidel ce s-a întâmplat sub ultima dictatură, cea care a robit fiinÅ£a românească timp de aproape cinci decenii.

    Anii aceştia de oprimare atee au scos în faţă oameni care au ştiut să spună un NU hotărât regimului ateu, asumându-şi orice risc ca preţ pentru dorinţa lor de a fi liberi să-şi practice credinţa. Am fost întotdeauna mândru de faptul că opoziţia creştină la regimul ateu a fost mai vie decât opoziţia politică la regimul totalitar. Rând pe rând, oameni precum Richard Wurmbrand, Iuliu Hossu, Tudose Constantin, Traian Dorz, pastorul Visky, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Iosif Ţon şi mulţi alţii au fost ca un vârf de lance al rezistenţei anticomuniste, rezistând cu demnitate persecuţiilor şi condamnărilor, fără a renunţa la demersul ce părea nebunesc în acele vremi, obţinerea libertăţii religioase.

    După revoluţie m-aş fi aşteptat ca, după ce au fost izgoniţi atâta amar de vreme din viaţa cetăţii, creştinii să devină mai responsabili cu rolul pe care îl au de jucat în societate. În aceşti 16 ani a fost votată şi răsvotată Constituţia, au fost votate multe legi importante pentru viitorul acestei ţări, a fost decisă o viziune politică şi economică, de aderare la pactul nord-atlantic şi la UE, decizii cu implicaţii serioase asupra prezentului, dar mai ales asupra viitorului şi, ca bomboana de pe colivă a venit în al 12-lea ceas mult aşteptata lege privind regimul cultelor şi libertăţii religioase. Din păcate creştinii nu şi-au pus aproape de loc amprenta asupra acestor legi care ne vor guverna de acum înainte şi glasul lor a fost mult mai anemic în cetate, chiar în comparaţie cu regimul anterior.

    Mai ales de rău augur mi s-a părut delăsarea în ce priveÅŸte această ultimă lege, ce vine ca un stigmat asupra naÅ£iunii noastre, lege care, anacronică chiar din titlu, stabileÅŸte un ‘regim’ pentru cultele religioase, ‘raÅ£ionalizând’ libertatea religioasă. Pentru ochiul avizat ÅŸi nepartizan care parcurge textul ei, devine foarte evident că ‘regimul’ acesta diferă de la unii la alÅ£ii ÅŸi asistăm la paradoxul în care deÅŸi constituÅ£ia asigură egalitatea fiecărui cetăţean, indiferent de religia lui, noua lege stabileÅŸte regimuri sau grade de libertate diferită pentru indivizi, în funcÅ£ie de apartenenÅ£a lor religioasă. Mai observăm un alt indiciu de democraÅ£ie originală: această lege este concepută aÅŸa încât să protejeze pe cei mulÅ£i în faÅ£a ‘pericolului’ reprezentat de cei puÅ£ini, în loc să protejeze, cum e normal, minorităţile de abuzurile majorităţii. De asemenea, legea face diferenţă între culte, unele fiind recunoscute, altele fiind nerecunoscute. Paradoxal, deÅŸi le cataloghează drept nerecunoscute, această lege sfidează ridicolul prin a le norma acestora modul de funcÅ£ionare, obligându-le să activeze ca asociaÅ£ii religioase sau grupuri. Cu alte cuvinte nu-i recunoaÅŸtem dar suntem cu ochii pe ei ÅŸi avem grijă să-i închidem într-un Å£arc. ÃŽntr-un alt context istoric sunt convins că acest Å£arc ar fi fost lagăr sau puÅŸcărie, dar aceasta este concesia făcută de guvernanÅ£i vremurilor actuale. ÃŽn fine, legea nu doreÅŸte a implementa principiul separării statului de biserică, ba încă statul doreÅŸte în mod explicit să menÅ£ină un cordon ombilical, finanţând generos cultele dispuse să primească arginÅ£i de-a moca, menÅ£inându-se astfel o pârghie majoră de influenţă asupra lor.

    Proiectul acestei legi a dezamăgit atât de mult încât a fost etichetat de către Comisia Helsinki din Congresul SUA ca fiind cea mai nedemocratică lege a cultelor din întreg spaţiul OSCE. De fapt, în spiritul ei, această lege este nedreaptă, fiind restrictivă în mod selectiv, făcând pe unii chiar să regrete vechea lege dată de comunişti. Cei care au conceput-o în mod clar nu au fost motivaţi de dorinţa de a elabora o lege echitabilă ci de gândul cum să restrângă mai mult posibil libertăţile religioase, păstrând totuşi o aparenţă democratică.

    Nu avem motive să ne bucurăm de apariÅ£ia acestei legi, limitările ei le vom resimÅ£i cu siguranţă în anii care urmează. Ceea ce doare este ineficienÅ£a creÅŸtinilor evanghelici de a se implica activ în viaÅ£a cetăţii, mai ales în ce priveÅŸte legea care le va stabili ‘raÅ£ia’ de libertate.

    Fără a avea pretenţia de a fi exhaustiv, prezint în continuare câteva motive. Raţiunea includerii lor pe această listă nu se vrea una critică, ci doreşte a fi un semnal de alarmă.

    1. Există larg răspândită o mentalitate păguboasă cum că nu e treaba noastră să ne implicăm în procesul legislativ, fiindcă biserica are altceva de făcut. Este evident faptul că dacă nu cerem, nu primim şi chiar dacă Dumnezeu ne dă, nu ne bagă şi în traistă…

    2. Avem de-a face cu o delăsare a individului, o abdicare de la exerciţiul responsabilităţii, chiar şi în cazul persoanelor cu potenţial, prin pasarea problemei asupra cultului, uniunii etc. Dar fără o mişcare de jos în sus, fără un suport sesizabil al maselor de credincioşi, eventuale demersuri ale cultelor sunt sortite eşecului.

    3. ReprezentanÅ£ii cultelor, mă refer atât la cele recunoscute dar ÅŸi la cele nerecunoscute, suferă, cu mici excepÅ£ii, de miopie parohialistă ÅŸi nu văd sau nu sunt interesaÅ£i de problema libertăţii religioase pe ansamblu ci îi doare doar de libertatea ‘lor’. Este o copilărie să crezi că o lege care aparent Å£ie îţi asigură un oarecare confort în detrimentul altora va fi bună. Fiindcă o lege nedreaptă îşi va arăta mai devreme sau mai târziu caracterul nedrept în aplicări strâmbe chiar împotriva celor care azi se simt protejaÅ£i de ea.

    4. Foarte mulţi, după ce au lecturat-o au declarat că oricum e un pas înainte, chiar dacă nu e perfectă, luând decizia să nu se implice în nici un fel. Mă întreb oare de ce are nevoie România ca oamenii să se trezească la realitate şi să nu se mai mulţumească cu jumătăţi de măsură? O nouă dictatură? O nouă Revoluţie?

    5. InexistenÅ£a unei prezenÅ£e media la nivel naÅ£ional. Nu există o publicaÅ£ie de opinie evanghelică, nu avem o agenÅ£ie de ÅŸtiri, Radio Vocea Evangheliei are o acoperire bună dar totuÅŸi Vocea Evanghelicului e de neauzit. Unu: fiindcă nu se produce, doi: fiindcă nu se mediatizează. Cultelor le sunt străine noÅ£iunile de birou de presă, conferinţă de presă sau de comunicat de presă. Nu mai vorbesc de ne-prezenÅ£a pe internet. Am iniÅ£iat proiectul http://www.libertatereligioasa.ro după scoaterea la rampă a proiectului de lege, în urmă cu vreo 18 luni. Fără a avea un număr mare de vizitatori ÅŸi fără vreun efort publicitar, doar prin înscrierea în câteva motoare de căutare, în scurt timp a ajuns să aibă PageRank 5 în Google, fiind găsit după câteva cuvinte cheie, cum ar fi libertate sau libertate religioasă, pe unul din primele două locuri din milioane de opÅ£iuni oferite de acelaÅŸi Google. Lunar este vizitat de persoane din 15-20 de ţări. Nu am fost contactat de nimeni pentru a prezenta poziÅ£ia unui anumit cult sau pentru a lua cunoÅŸtinţă de vreun comunicat de presă emis de cultul respectiv. Pe http://www.comunicatedepresa.ro orice organizaÅ£ie se poate înscrie liber si are dreptul de a emite gratuit un comunicat de presa in fiecare luna, comunicat distribuit tuturor utilizatorilor înscriÅŸi pe site, dintre care peste o mie sunt jurnaliÅŸti. M-am înscris în speranÅ£a că o să aud ceva venind din direcÅ£ia cultelor dar degeaba… Am remarcat însă că liderii noÅŸtri de sistem emit bucuroÅŸi opinii în limbi străine, când sunt intervievaÅ£i de către agenÅ£ii străine ÅŸi chiar spun bine ceea ce spun. Asta semănă a desconsiderare faţă de oamenii propriului cult sau ai propriei ţări, fiindcă este absolut anormal să afli de luările de poziÅ£ie ale unui cult sau altul din interviuri date de lideri ai cultului în mass media internaÅ£ională. O consecinţă negativă imediată este că, procedând astfel, cultivă indiferenÅ£a membrilor comunităţii faţă de aceste probleme.

    6. Sunt sigur că în viitor mulţi se vor văita că sunt nedreptăţiţi, victimizându-se în faţa camerelor de luat vederi sau a microfoanelor celor dispuşi să-i bage în seamă, dar realitatea tristă este că în România, libertatea religioasă este un drept la care am renunţat împreună, de bună voie.

Leave a Comment

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.

TRAFIC TRIPUL - Directo Web