Salvaţi Icoanele Copiilor! - împotriva discriminării majorităţii

Biserica Ortodoxă Română

“Patriarhia Română ia act cu îngrijorare de recomandarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) către Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a reglementa ‘afişarea simbolurilor religioase doar în cursul orelor de religie sau în spaţiile destinate exclusiv învăţământului religios’, care aduce atingere libertăţii religioase, garantată de Stat prin articolele 29-30 din Constituţia României.

Prezenţa simbolurilor religioase în sălile de clasă nu este urmarea unei impuneri, ci rezultatul dorinţei şi consimţământului părinţilor, profesorilor şi elevilor în conformitate cu valorile religioase şi culturale pe care le împărtăşesc. De aceea, o decizie de excludere ar reprezenta o măsură brutală şi nejustificată de restrângere a libertăţii religioase, contrară principiilor democratice europene. O astfel de decizie ar conduce la discriminarea credincioşilor din România.

Mesajul simbolurilor religioase este încurajator pentru elevi, iar modelele propuse cultivă valorile morale şi orientează spre bine viaţa omului. În numeroase comunităţi din România, de diferite confesiuni, elevii, părinţii şi profesorii sunt ataşaţi acestor valori, pe care le consideră integrante educaţiei şi formării personalităţii omului, cu o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de sine şi de societate.”
(Biroul de Presă al Patriarhiei Române)

===========

Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti

Lumea de azi e tot mai sesibila la problema libertatii. Societatea in care traim, datorita pluralismului care o caracterizeaza, incearca sa gaseasca cai si solutii la aceasta chestiune. Una dintre ele o reprezinta recenta rezolutie abuziva si discriminatoare a CNCD-lui referitor la problema simbolurilor religioase.

CNCD invoca crearea unui cadru de invatamant neutru. Motivatia de fond ramane aceea de a respecta identitatea constiintei oricarei persoane. Despre ce identitate este vorba? S-a ajuns oare la descoperirea identitatii ‘neutre’?

In calitate de Biserica catolica ne intrebam daca eliminarea din institutiile publice a simbolurilor religioase constituie o promovare a libertatii religioase in general si a libertatii de constiinta in special.

Care libertate si care om liber se simte lezat sau ingradit de simboluri care il transcend, care ii probun Calea spre Adevar pentru Viata, precum valorile morale ale caritatii, ale iertarii, ale milostivirii?

Credem ca problema recenta a ‘vizibilitatii’simbolurilor religioase este una artificiala sau chiar intentionala.

Ceea ce ne ingrijoreaza in decizia CNCD este ideologia confuza despre libertate. Aceasta asa zisa libertate are la baza in mod paradoxal o dogma. Este vorba de dogma relativismului in numele unei asa zise ‘neutralitati’.

Intentia de fond a este aceea de a-l scoate pe Dumnezeu din sfera publica si de a-l exila in sfera intima sau intimistica. Aceasta minoritate, insa, uita in mod voit ca societatea romanteasca este formata in marea ei majoritate din persoane profund ancorate in transcendent si ca acestea formeaza ‘polis-ul’. In consecinta decizia CNCD-lui de violare a sensibilitatii si a libertatii religioase a poporului roman constituie in sine o DISCRIMINARE.

Pentru Biserica catolica incercarea de eliminare a simbolurilor religioase nu poate fi expresia tolerantei care vrea sa protejeze deminitatea ateilor si a agnosticilor, ci este mai degraba expresie a constiintei care doreste sa-l stearga pe Dumnezeu din viata publica.

Nu simbolurile religioase ameninta libertatea de constiinta si neutralitatea statului ci mai degraba cinismul unei culturi secularizate care isi neaga propriile radacini, si care incearca sa construiasca o comunitate umana fara Dumnezeu si fara valorile morale ale Dumnezeului iubirii.” (Pr. Francisc Dobos, Purtator de cuvant al Arhiepiscopiei Romano Catolice de Bucuresti)

==============

Arhiepiscopia Armeana din Romania: Doar dracul fuge de icoane si de tamaie

“Nu am fost surprins când am citit lista acelora care susţin iniţiativa domnului filosof Emil Moise de a elimina icoanele din şcoli, am fost doar nedumerit de misiunea însuşită de o parte a presei. Parcă ne-am afla într-o campanie organizată de scriitori şi jurnalişti nihilişti care susţin teoria bolnăvicioasă a unui filosof.

Nu m-ar mira nici dacă demersul lor ar avea succes. În România postrevoluţionară, totul este posibil datorită servilismului voluntar, propriu anumitor politicieni români, dornici să se alăture forţelor militare (NATO) şi economice (UE) fără ca aceste forţe să pretindă sacrificiile la care ei îi supun pe români. Ignorând principiul “unitate în diversitate”, promovat de UE, politicienii noştri sunt gata de a demola orice valoare naţională, de a strânge cureaua românului până la asfixiere, pentru ideea de aliniere la standardele Europei, pe principiul “imită ca să fii inclus”. Trei exemple (ce aparţin unor sfere diferite a expresiei politice) de servilism politic gratuit:
- oferirea spaţiului aerian către SUA în conflictul din ex-Iugoslavia;
- condiţiile drastice de aderare la UE;
- eliminarea icoanelor din şcoli după modelul francez al interzicerii însemnelor religioase în şcoli.

Am să mă opresc asupra ultimului gest care vine nu pe fondul acceptării constituţionale a sintagmei de “stat laic”, ci, în fapt, pe fondul existenţei unui stat ateu postrevoluţionar.
Îmi bazez afirmaţia pe acţiunile politice desfăşurate din decembrie 1989 până astăzi şi am să creionez următoarele:

Conducerea lui Ion Iliescu a scos din cadrul parlamentar Biserica. Dacă de la începuturile conştiente ale regiunilor româneşti Biserica s-a aflat întotdeauna în Sfatul ţării, Parlament (Legea cultelor religioase a lui N. Iorga 1928), Marea Adunare Naţională (în perioada comunistă), Ion Iliescu a desfiinţat statutul de senator de drept al şefilor de cult, transferând puterea legislativă în cadrul minorităţilor etnice, inexistente ca for parlamentar înainte de 1989. Nu am să fac referire la neînţelegerile patrimoniale şi financiare survenite între Biserici (totalitatea apartenenţilor unui cult şi patrimoniul mobil şi imobil al acestora) şi organizaţiile minoritare parlamentare, ci doar unele efecte ale acestei măsuri.

1. Nu există, până în prezent, o lege de funcţionare a cultelor religioase;
2. Se promulgă legi discriminatorii (paralelă între Legea 10/2001, de redobândire pe cale administrativă a bunurilor imobiliare, şi OUG 94/2000, nefuncţională datorită neconstituirii comisiei speciale şi modificată prin nenumărate intervenţii parlamentare până la forma finală L 263/2006 prin care, de exemplu, cultele nu primesc despăgubiri pentru imobilele demolate, cu toate că Legea 10/2001 acordă despăgubiri persoanelor fizice şi exclude în mod expres cultele religioase din incidenţa Legii 10).
3. Promulgarea unor legi care desfid caracterul naţional, profund creştin, aşa cum este cazul “noului curent jurnalistico-filosofic iconoclast”.

Am să închei filosofând, căci filosofia se pare că salvează România. Domnul Emil Moise se doreşte a fi un vajnic apărător al drepturilor copiilor atei, dar însuşi conceptul de ateu nu-i susţine teza. Ateul este indiferent, neutru, în ceea ce priveşte simbolurile divine, el îl neagă pe Dumnezeu, nu îl combate. Doar dracul fuge de icoane şi, eventual, de tămâie, fiind potrivnic lui Dumnezeu.” (Preot Paul Bogdan, Vicar eparhial al Arhiepiscopiei Armene din Romania)

===============

Bagas Sanghirai, Muftiul Cultului Musulman: “Romania nu trebuie sa preia modele straine”

Cum comentati demersul CNCD privind eliminarea simbolurilor religioase din scoli?

Ceea ce se intampla in Romania, prin toate aceste discutii contradictorii, ar trebui sa ne ingrijoreze, atat pe noi, liderii religiilor din aceasta tara, cat si pe enoriasii pe care ii pastorim. Pentru ca Europa se confrunta cu o lipsa de credinta, iar noi, romanii, dam dovada de o foarte mare credinta si de un mare respect fata de Dumnezeu. De aceea, eu nu consider o discriminare religioasa prezenta simbolurilor religioase in scoli sau in alte institutii publice, astfel incat acestea sa fie date la o parte. Dupa cum se stie, in Romania exista oficial 18 culte, iar noi, comunitatea musulmana, traim de mai bine de opt secole pe aceste meleaguri. Iar existenta unor alte simboluri religioase in institutiile publice nu ne-a deranjat niciodata si nici nu ne deranjeaza. Cred ca, de fapt, sub pretextul acestei ipoteze, potrivit careia se face o discriminare la adresa celorlalte culte, se incearca sa se intre subversiv in scoli, dupa care se va intra si in institutiile de stat. Se tinteste ca incet-incet, religia sa dispara din sanul societatii.

Credeti ca nu se vor opri la scoli?

Ei nu se vor opri aici, pentru ca uitati ce s-a intamplat si in Franta si in Anglia. As vrea sa spun ca eu nu traiesc in Anglia, eu traiesc in Romania. Si nu inseama ca modelul pe care il are Anglia, Franta sau alt stat occidental trebuie sa-l aplicam litera cu litera in Romania. Daca noi vom da la o parte cate putin din valorile noastre culturale si cele religioase si vom incepe sa imitam in totalitate Occidentul, cred ca Romania risca sa -si piarda in totalitate aceste valori. Iar asta va fi un lucru foarte grav la adresa intregii societati.

Intentionati sa faceti vreo recomandare Ministerului Educatiei?

Da, dar am sa discut si cu liderii celorlalte confesiuni si ai celorlalte culte din Romania acest lucru. Subliniez insa ca noi, comunitatea musulmana din Romania, nu trebuie sa fim asemanati cu celelalte comunitati musulmane care traiesc in Occident, in sensul ca noi avem o istorie comuna cu poporul roman, avem martiri musulmani care s-au jertfit pentru apararea acestui stat, si nu trebuie sa fim facuti teroristi sau extremisti, asa cum se intampla in alte tari. Si vreau sa amintesc aici ca Dobrogea este un exemplu de viata care trebuie urmat de toti occidentalii. Repet: Romania nu trebuie sa preia modelul altor tari in privinta eliminarii valorilor religioase sau culturale. Romania are traditie, are religie si are o cultura bogata. Daca ii lipseste ceva este doar partea financiara, nu spirituala. Tocmai de aceea se atenteaza si aici.

===============

Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatii Evreilor din Romania: “E mai bine sa te afli intr-o casa cu insemnul lui Dumnezeu”

Cum apreciati demersul CNCD de a reglementa prezenta simbolurilor religioase in institutiile de invatamant?

Pot vorbi doar din punct de vedere strict personal. Cred ca problema trebuie pusa in contextul romanesc. Daca se ia modelul francez, situatia este cu totul alta decat la noi. Conditiile din Romania difera de ceea ce se intampla in alte locuri. Iar scoaterea la lumina a simbolurilor religioase, dupa 1989, a fost un mare castig al acelui moment. Indiferent de religie, toata lumea a inceput sa fie prezenta in lacasurile de cult, sa-si afirme apartenenta la o religie. Sa nu uitam, deci, ca promovarea religiei si in scoli, si in armata, si de ce nu, si prin forma simbolurilor religiei, a fost un mare castig. Din acest punct de vedere, cred eu, trebuie sa ne gandim la ceva la care sa nu renuntam usor. Apoi, in acest context general, cred ca pentru un elev crestin ortodox, unul protestant, unul catolic, unul evreu sau unul musulman nu poate fi ceva jenant sa aiba un semn al lui Dumnezeu in scoala. Si sa nu uitam ca marea majoritate a celor care invata este de religie crestina. Chiar daca exista o educatie de alt gen, poporul roman este un popor crestin in cea mai mare parte. Parerea mea este ca nu trebuie exagerat, si fata de situatii in care sunt elevi care provin din medii in care nu se da crezare credintei religioase, asta este o alta problema. Este totusi o libertate a celor multi, un drept castigat de crestinii din Romania. Personal, nu vad un impediment ca simbolurile religioase sa ramana. Pot sa spun ca acelasi lucru este si in aula Parlamentului. Acolo exista simbolul credintei crestine, o cruce impozanta, si ne perindam la tribuna Parlamentului si oameni de alte religii sau oameni fara religie. Nu stiu daca asta a creat vreo problema. Sigur ca, daca este vorba de o scoala a cultului musulmanilor, acolo pot fi puse insemnele musulmanilor sau daca este o scoala evreiasca, desi nu prea avem asa ceva, se pot pune insemnele noastre.

Cred ca este o batalie care nu isi are rostul la noi, cand sunt si acum doritori de religie, de credinta. As vrea sa va mai spun un lucru, pe care il stiu de la tatal meu. E mai bine sa te afli intr-o casa cu insemnul lui Dumnezeu, decat intr-o casa fara insemnul lui Dumnezeu. Chiar daca acest semn difera de semnul credintei tale. Spiritul ecumenic ne indeamna spre a incuraja o prezenta a unui insemn al lui Dumnezeu oriunde se poate.
(ascultati aici interviul cu dr. Vainer)

===============

Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romania - AIDROM

A XII - a Adunare Generala, Bucuresti
Consens cu privire la mentinerea in spatiul public a simbolurilor crestine ca expresie a libertatii religioase

La 28 noiembrie 2006 reprezentantii Bisericilor Ortodoxa Romana, Evanghelica CA, Reformata, Evanghelica Lutherana si Armeana s-au intrunit in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei Ecumenice a Bisericilor din Romania—AIDRom.

Adunarea Generala anuala a avut pe agenda intrunirii ca principale teme de discutie:
1. raportul anual al Presedintelui AIDRom IPS Nifon, Arhiepiscop al Targovistei;
2. raportul anual al Secretarului Executiv AIDRom Christian Peter Teodorescu si al coordonatorilor de departamente;
3. perspectiva dezvoltarii ecumenismului in Romania si Charta Oecumenica in context romanesc;
4. auditul situatiei financiare 2005 si aprobarea bugetului pentru anul 2007;
5. evaluarea Adunarii Generale a Consiliului Mondial al Bisericilor—februarie 2006, Porto Alegre;
6. Cea de-a Treia Adunare Ecumenica Europeana—Sibiu, septembrie 2007.

Rapoartele de activitate au reliefat preocuparile deliberativului si executivului AIDRom de a duce la indeplinire Strategia 2006-2008. S-au subliniat realizarile importante in domeniul programelor ecumenice, sociale, de mediu, de urgenta si ajutor in caz de calamitati, precum si in domeniul minoritatilor, al drepturilor omului si al dezvoltarii capacitatii Bisericilor de a initia si implementa programe in folosul comnunitatii.

In raportul sau Presedintele IPS Nifon a subliniat dezvoltarea dialogului ecumenic si a relatiilor interconfesionale din Romania, insa a accentuat faptul ca dialogul cu o parte a societatii in special cu agnosticii si cu unii activisti ai drepturilor omului care distorsioneaza sensul libertatii religioase si vor scoaterea manifestarilor ei in afara sferei publice trebuie aprofundat.
In acest sens, reiterind valorile dialogului, membrii Adunarii Generale au fost in consens cu privire la mentinerea in spatiul public a simbolurilor crestine ca expresie a libertatii religioase.

Evaluand dinamica relatiilor dintre comunitatile religioase din Romania in perspectiva Chartei Oecumenica, invitatul special la Adunarea Generala Prof. Dr. Stefan Tobler a subliniat recomandarile adoptate la Seminarul Ecumenic organizat de AIDRom la Brasov in 2003. De asemenea, a subliniat sensul profund al dialogului ecumenic care este definitoriu cand vorbim despre identitatea personala sau confesionala.

IPS Nifon a prezentat Adunarii Generale concluziile Celei de-a 9-a Adunari Generale a Consiliului Mondial al Bisericilor pe care le-a evaluat din perspectiva Bisericilor din Romania.

Eminenta Sa Dl. Ep. Dr. D.D. Christoph Klein a dezvoltat pentru participantii AG evolutia pregatirilor Celei de-a Treia Adunari Ecumenice Europene—Sibiu 2007 subliniind semnificatia alegerei unui context majoritar ortodox.

Preafericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a primit din partea Adunarii Generale a AIDRom o delegatie incluzand pe Eminenta Sa Domnul Episcop Christoph Klein al Episcopiei Evanghelice CA Sibiu, precum si reprezentantii organizatiilor ecumenice internationale prezenti la reuniune. Preafericitul Parinte Teoctist a subliniat importanta dialogului ecumenic si a apreciat lucrarea si stradaniile AIDRom de a consolida si dezvolta ecumenismul in Romania, impreuna cu programele specifice AIDRom-ului.

Au fost, pe rand, dezbatute si adoptate rapoartele prezentate de catre coordonatorii de departamente: Formare Ecumenica, Ajutor Inter-Bisericesc si Dezvoltare inclusiv probleme de mediu, Raspuns de Urgenta in caz de calamitati, Pace si Reconcilere.

Bugetul pentru 2007 si reactualizarea strategiei precum si planurile de actiune 2007 au fost de asemenea dezbatute si aprobate.

Adunarea Generala a luat sfarsit prin adoptarea prezentului comunicat care va fi remis prin reprezentantii oficiali tuturor Bisericilor Membre.

MEMBRII ADUNARII GENERALE

PENTRU CONFORMITATATE
COMISIA PENTRU REDACTAREA COMUNICATULUI

Rev. MIKLOS MENESSY
Pr. Ioan Arpas
Mihail Brinzea, M. Th.
28.11.2006

(Sursa acestor materiale este cotidianul Ziua)