Search

Pozitia Secretarului de Stat pentru Culte Adrian Lemeni la audierea din comisia CNCD

21/11/2006

Catre,

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

DOMNULE PRESEDINTE,

Fata de petitia domnului Emil Moise referitoare la afisarea simbolurilor religioase pe peretii publici ai unitatilor de invatamant, va comunicam urmatoarele:

Revolutia din decembrie 1989 a fost realizata in numele libertatii, inclusiv al celei religioase si de constiinta. Fata de faptul ca regimul comunist a incercat, in conformitate cu propria ideologie, sa scoata religia din spatiul public, reactia poporului roman in acele momente a fost de readucere a credintei in viata de zi cu zi. Acest fenomen nu constituia pentru autorii lui un element de inovatie, ci de restaurare, de intoarcere la o traditie intrerupta abuziv de catre regimul comunist. Printre gesturile privite ca exprimand pe deplin libertatea nou dobandita a fost si inaltarea de monumente amintind de jertfa eroilor revolutiei, avand continut explicit religios, unele fiind chiar locasuri de cult (Biserica Eroilor Revolutiei din Bucuresti si cea din Timisoara etc.)

Asezarea icoanelor si a crucifixelor in scoli, precum si in alte institutii ale statului, a constituit deci atat un omagiu pentru jertfa revolutionarilor, cat si o modalitate de manifestare a libertatii si a revenirii la o indelungata traditie. Gest spontan, fara a fi determinat de reglementari normative, a fost menit a inlocui insemnele comunismului din scoli, asezand in spatiul ramas astfel liber niste insemne fara conotatii politice si care sa exprime cel mai evident ruptura fata de trecut.

Simbolismul strict religios nu a avut un caracter determinant nici un moment, respectivele insemne neavand o destinatie cultica, nefiind obiect al venerarii din partea prezumtivilor credinciosi. Ele au avut, dupa cum am aratat, o simbolistica legata de libertate, precum si o puternica simbolistica nationala, fiind considerate expresii ale patrimoniului spiritual si cultural al Romaniei.


Exista in toate statele lumii o simbolistica ce isi are originile in istoria respectivului stat sau popor, la care nu s-a renuntat nici in perioada contemporana, neconsiderandu-se ca intra in conflict cu drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Astfel, in insemnele oficiale ale unor state precum Danemarca, Suedia, Marea Britania, Grecia etc. crucea ocupa un loc central, fiind prezenta inclusiv pe drapelul de stat. Åži stema Romaniei are reprezentat vulturul cu crucea in cioc, iar imnul national, ce constituie un simbol pentru mai multe momente de desteptare nationala a poporului roman, inclusiv revolutia din decembrie 1989, vorbeste de „preoti cu crucea in frunte, caci oastea e crestina”. Aceasta nu constituie o atitudine de opozitie fata de anumite culte, ci doar elemente cu caracter cultural si istoric ce alcatuiesc identitatea poporului roman, raportandu-se nu numai la prezentul acestuia, ci si la trecut.

Simbolurile si obiectivele religioase, prin insasi istoria tarii, sunt foarte prezente in spatiul public romanesc. Astfel, crucea este prezenta si in exteriorul locasurilor de cult, pe turlele si pe cladirile bisericilor, iar multe biserici sunt pictate pe exterior cu diferite reprezentari religioase. Continuarea fireasca a logicii petentului ar antrena in mod necesar eliminarea acestor simboluri din aceste spatii care nu au un caracter strict privat, ceea ce nu s-a intamplat in nici un stat european decat in perioada comunismului in Uniunea Sovietica sau Albania.

Disputa privind prezenta simbolurilor religioase in scolile publice nu constituie o noutate pentru spatiul european. In Italia au fost date cateva decizii ale instantelor in aceasta privinta; asemenea si in Germania sau Elvetia. Solutiile ce s-au pronuntat nu au impus insa mutarea simbolurilor religioase din aceste spatii publice. Cea mai recenta solutie data intr-o situatie asemanatoare a fost pronuntata de Consiliul de Stat din Italia (Hotararea nr. 556 din 15 februarie 2006), in care s-a statutat ca prezenta crucifixelor in scolile publice nu constituie o discriminare fata de non-crestini, ci simbolizeaza in primul rand o traditie culturala si nationala. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului invocata de petent nu are nici o legatura, decat eventual vag tangentiala, cu subiectul in discutie si realitatile romanesti.

Consideram ca tolerantei pe care trebuie sa o manifeste majoritatea fata de minoritate trebuie sa ii corespunda o toleranta manifestata de catre minoritate fata de majoritate, toleranta la care insusi autorul memoriului face apel.

Patentul recunoaste deasemenea ca „bazele unei societati democratice constau in cautarea continua a unui echilibru intre drepturile fundamentale ale fiecarui individ.” (p.4) Din acest motiv, al cautarii caii de mijloc, excesele trebuie eliminate din calculul solutiilor ce se adopta. Argumentele aduse de petent denota o sensibilitate excesiva, care, devenita normativa sau validata de organele statului, ar putea antrena excese din partea altor paturi ale populatiei, ce s-ar considera atinse deasemenea in drepturile lor fundamentale.

Cat priveste subtitlul privind inferiorizarea femeii, nu se face nici o argumentatie in prezentul memoriu si nu rezulta ca s-a intentiona investirea Consiliului si cu analizarea acestei problematici, constituind doar un argument pentru dezbaterea principala. In masura in care acele simboluri expliciteaza o pozitie de inferioritate a femeii si constituie astfel un indemn in acest sens, respectivele simboluri ar putea fi analizate din aceasta perspectiva. Nu avem insa cunostinta despre existenta unor astfel de simboluri.

In concluzie, consideram ca, in principiu, afisarea simbolurilor religioase pe peretii publici ai unitatilor de invatamant nu constituie o incalcare a drepturilor si libertatilor altor persoane care sa impuna eliminarea lor, solutie care nu a fost adoptata in nici unul dintre statele europene cu traditii similare celor romanesti.

Postat in stiri | Nu sunt comentarii »

Leave a Comment

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.

TRAFIC TRIPUL - Directo Web