Search

Petitie-scrisoare deschisa pentru pastrarea simbolurilor religioase in scoli

20/11/2006

Catre Guvernul României

In atentia:
Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii
Piata Valter Maracineanu 1-3, sector 1, Bucuresti
Tel/Fax: 021-312.65.78/79/85

Salvati Icoanele Copiiilor

Reprezentantii societatii civile reuniti intr-o Coalitie pentru respectarea sentimentului religios cosemnatari ai acestei petitii – scrisori deschise isi exprima opozitia categorica fata de petitia “Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant” inaintata Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii pe data de 12 august 2006. Semnata de profesorul Emil Moise, petitia anti-religie este sustinuta de Alexandru Crisan si Monica Dvorski – Centrul Educatia 2000; Catalin Tenita – Societatea Culturala Noesis; Doina Jela – Asociatia Jurnalistilor Independenti din Romania; Dorina Nastase – Centrul Roman de Studii Globale; Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internationale; Gabriel Penciu – Asociatia Culturala si Amicala Romana de la Strasbourg; Ghenadie Brega si Oleg Brega – Asociatia Hyde Park; Joanne Richardson – Asociatia D Media, Cluj; Ioana Avadani – Centrul pentru Jurnalism Independent; Ion Bogdan Lefter; Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice; Liviu Andreescu; Mihaela Miroiu; Mihai Burcea – Militia Spirituala; Mircea Toma, Razvan Martin – Agentia de Monitorizare a Presei; Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de constiinta; Renate Weber; Romanita Iordache – ACCEPT; Ruxandra Costescu – membra Indymedia Romania; Roxana Tesiu – Centrul Parteneriat pentru Egalitate; Smaranda Enache – Liga Pro Europa.

Avand in vedere Constitutia Romaniei; Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Pactul international referitor la drepturile civile si politice. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice. Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-a sesiune, 18 decembrie 1992; Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere. Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981, rezolutia 36/55; Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,

Prin prezenta petitie va solicitam ca in analizarea petitiei “Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant” sa luati in considerare urmatoarele elemente:

1. Chestiunea legislativa

Legislatia si practica din tarile membre ale Uniunii Europene, ca si legislatia si practica Uniunii Europene nu interzic prezenta simbolurilor religioase in public. De asemenea nu exista o lege care sa interzica prezenta simbolurilor religioase in spatiul public nici in Romania (Anexa 1).
In Europa problema libertatii religioase si a prezentei simbolurilor religioase in spatiul public nu este ingradita, fiind lasata la latitudinea comunitatilor locale.
Mai mult, exista exemple europene recente care sustin prezenta simbolurilor religioase in spatiul public. In acest sens va prezentam urmatoarele cazuri:

1. a. La data de 15 februarie 2006 Curtea Suprema de Justitie a Italiei a respins solicitarea de eliminare a crucifixului din scolile publice argumentand ca acesta reprezinta un simbol al valorilor crestine care stau la baza societatii. Judecatorii italieni au subliniat faptul ca crucifixul simbolizeaza “valorile care inspira si stau la baza Constitutiei noastre, a modului nostru de viata pasnic”. “Din acest punct de vedere crucifixul poate avea o functie simbolica si educationala, indiferent de religia elevilor”.

1. b. In anul 1995 Curtea Constitutionala a Germaniei a decis ca este necesara modificarea Legii scolilor din landul Bavaria, in sensul excluderii simbolurilor religioase din scoli. In ciuda faptului ca Legea scolilor din Bavaria a fost modificata, practic nu au fost scoase crucifixele din scolile publice – opozitia publicului fiind deosebit de puternica. Incepand din anul 1996 Curtea Constitutionala a Germaniei nu a mai acceptat cazuri referitoare la prezenta simbolurilor religioase in scoli, preferand sa lase aceste reglementari in sarcina corpurilor legiutoare locale. Opozitia publica fata de aceasta reglementare a dus la situatia ca decizia Curtii Constitutionale din Germania a marit tensiunile din sanul societatii in loc sa le micsoreze.

1. c. Grecia este membra a Uniunii Europene din anul 1981. Constitutia si legile Greciei prevad si sustin prezenta publica a simbolurilor religioase ale confesiunii crestin ortodoxe, fara ca institutiile Uniunii Europene sa contrazica aceste prevederi legale prin nici o masura.

1. d. Pe langa exemplele europene enumerate mai sus consideram necesar si un exemplu din Statele Unite ale Americii. Studentii Universitatii Georgetown din Washington DC au sustinut intre anii 1996-1999 o campanie intensa pentru introducerea crucifixului in salile de curs, campanie incununata de succes. La data de 6 mai 2004, imamul Yahya Hendi de la Universitatea Georgetown a declarat ca este “convins ca crucea reprezinta un simbol religios important pentru toti oamenii. {i as protesta daca crucea ar fi scoasa din salile de curs”.

1. e. In petitia sa profesorul Moise citeaza mai multe cazuri judecate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Insa citatele prezentate sunt trunchiate si nu reflecta spiritul respectivelor cazuri si ale deciziilor luate. Din acest motiv va solicitam sa analizati minutios chiar la sursa fiecare din cazurile prezentate de profesorul Moise in argumentatia sa, ele nereflectand spete sau situatii similare cu ceea ce sustine domnia sa.

2. Defaimarea si discriminarea unei intregi comunitati religioase.

Afirmand ca prin “acceptarea simbolurilor religioase – in cazul nostru apartinand religiei crestin-ortodoxe – unitatile publice isi asuma transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor practicate de religia respectiva” profesorul Moise defaimeaza cei 18.806.428 de crestini ortodocsi din Romania (conform recensamantului din anul 2002). Cu atat mai mult afirmatia este jignitoare pentru cele aproximativ 9.000.000 de femei crestin-ortodoxe din Romania.

2. a. Conform Noului Testament Femeia este egala barbatului (Galateni 3, 28).

2. b. In acest caz legislatia din tarile membre ale Uniunii Europene condamna defaimarea unei religii. Articolul 166 din Codul Penal german pedepseste cu amenda orice insulta adusa unei comunitati religioase. O lege asemanatoare exista in Austria.

2. c. Atata vreme cat in Romania este promovat respectul fata de simbolurile altor religii in contra libertatii de exprimare, cum a fost in cazul caricaturilor profetului Mahomed (Anexa 2), apreciem ca discriminatorie fata de cei 18.806.428 de crestini ortodocsi ca si fata de cei peste 2.000.000 de crestini de alte confesiuni (Anexa 3 pentru numarul crestinilor din Romania) o eventuala decizie de eliminare a simbolurilor crestine din scolile publice.

3. Fundamentul societatiilor democratice ale lumii sprijina morala publica

3. a. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prin articolul 29, sustine: “In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decat numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica”.
Morala publica a Romaniei democratice este cea crestina, bazata pe drepturile suverane ale poporului majoritar crestin, si care, conform specificului tolerantei ortodoxe, accepta alaturi de el toate celalalte confesiuni recunoscute.

Noi semnatarii acestei petitii, in numele nostru si in vederea protectiei copiiilor Romaniei de agresiunile anti-crestine ale unui grup ultra-minoritar extremist, sustinem respectarea drepturilor noastre si ale copiiilor nostri, inclusiv prin pastrarea simbolurilor religioase in {colile romanesti.

Nu putem sa nu ne intrebam cine sunt aceia care vor sa scoata Semiluna, steaua lui David si Crucea din viata poporului roman ? Nu in ultimul rand, icoanele reflecta iubirea. Cine este impotriva Iubirii ?

In incheiere, speram ca drepturile democratice ale natiunii, recastigate in decembrie 1989, inclusiv dreptul la credinta, negat timp de 45 de ani de catre regimul comunist ateist, nu vor fi incalcate la pretentiile absurde a 0,1 la suta din populatie, pretentii de natura a antagoniza societatea romaneasca gata sa intre in randul natiunilor europene cu specificul ei propriu.

Va multumim.

Scrisa luni, 20 noiembrie, in spiritul Zilei Internationale a Protectiei Minorilor si data azi, 21 noiembrie, la Intrarea in Biserica a Maicii Domnului

Pentru a va exprima opinia va rugam adresati-va atat la office@civicmedia.ro cat si la
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
Piata Valter Maracineanu 1-3, sector 1, Bucuresti
Tel/Fax: 021-312.65.78/79/85
E-mail : cncd@cncd.org.ro
www.cncd.org.ro

PENTRU A SEMNA SI PENTRU A VEDEA LISTA COMPLETA A SEMNATURILOR: www.civicmedia.ro

Anexa 1

Cuprinzand o sfera larga de manifestare, libertatea de constiinta este o libertate esentiala care include libertatea religioasa, libertatea cuvantului, libertatea presei, libertatea de asociere.

Libertatea de constiinta, drepturile si libertatile religioase sunt consacrate la nivel international de numeroase documente ale Natiunilor Unite si de Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata, libertatea de constiinta, drepturile si libertatile religioase sunt consacrate la nivel national de prevederile constitutionale ale unor tari precum si de unele legi interne ale acestora.

Documente ale Organizatiei Natiunilor Unite privind libertatea religioasa.

1. Declaratia Universala a Drepturilor Omului
Art. 2. Proclama egalitatea oamenilor, fara nici o deosebire de „rasa, culoare, sex, limba, religie…”
Art. 16. Afirma dreptul la casatorie si familie, „fara nici o restrictie in ceea ce priveste nationalitatea sau religia.”
Art. 18. Proclama „…dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau credinta, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau credinta, fie singur, fie impreuna cu altii, atat in public cat si in particular, prin invatamant, practici, cult, cat si prin indeplinirea de ritualuri.”
Art. 19. Afirma dreptul la libertatea de opinie si de exprimare, la libera circulatie a informatiilor.
Art. 26. Al. 2. Proclama dreptul la educatie care „trebuie sa urmareasca deplina dezvoltare a personalitatii umane si intarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale.” De asemenea, afirma dreptul prioritar al parintilor „de a alege educatia care sa fie data copiilor lor.”

2. Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976.

Art. 2. Al. 2. Garantarea si asigurarea de catre statele semnatare a drepturilor enuntate in document „fara discriminare in functie de rasa, culoare, sex, religie.”

Art. 13. Al. 1. „Statele sunt de acord ca educatia trebuie sa favorizeze intelegerea, toleranta si prietenia intre toate grupurile etnice si religioase.” Al. 2. Statele semnatare se angajeaza sa respecte libertatea parintilor si, dupa caz, a tutorilor legali, de a alege pentru copiii lor alte institutii scolare decat cele din invatamantul public…si sa asigure educatia religioasa a copiilor lor conform propriilor convingeri.”

3. Pactul international referitor la drepturile civile si politice. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976.

Art. 2. Al. 1. Garantarea si asigurarea de catre statele semnatare a drepturilor enuntate in document pentru toti indivizii „fara deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie.”

Art. 4. Al. 1. Masurile luate de statele semnatare in caz de pericol national si care contravin prezentului Pact nu trebuie sa fie incompatibile cu cu alte obligatii impuse de dreptul international „si sa nu antreneze discriminari bazate pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau origine sociala.”

Al. 3. c) Introduce notiunea de „obiectie de constiinta” pentru cei care refuza serviciul militar.

Art. 18. Al. 1. „Fiecare persoana are dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie; acest drept implica libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere in functie de propria sa optiune, cat si libertatea de a avea sau adopta o religie sau o convingere in functie de propria sa optiune, cat si libertatea de a manifesta religia sau convingerea, individual sau in comun, atat in public cat si in privat, prin cult, prin indeplinirea unor ritualuri si practici sau prin insusirea unor cunostinte despre religia respectiva.”

Art. 18. Al. 2. „Nimeni nu va putea suferi vreo constrangere care sa-i afecteze libertatea de a avea sau a adopta o religie sau o convingere dupa optiunea sa.”

Art. 18. Al. 3. „Libertatea de a-si manifesta religia si convingerile sale nu poate face decat obiectul restrictiilor prevazute de lege si care sunt necesare pentru apararea securitatii, ordinii si sanatatii publice sau a moralei si a libertatilor si drepturilor fundamentale ale omului.”

Art. 18. Al. 4. „Statele semnatare ale Pactului se angajeaza sa respecte libertatea parintilor si, dupa caz, a tutorilor legali de a asigura educatia religioasa si morala pentru copiii lor, conform propriilor convingeri.”

Art. 20. Al. 2. Interzice apelul la ura nationala, rasiala sau religioasa.

Art. 26. Proclama egalitatea persoanelor in fata legii si dreptul la o egala protectie a acestora din partea legii, fara discriminare, indiferent de rasa, culoare sau religie.

Art. 27. Afirma dreptul persoanelor apartinand minoritatilor etnice, religioase sau lingvistice la manifestarea propriei identitati.

4. Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice. Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-a sesiune, 18 decembrie 1992.

Documentul contine un Preambul in care sunt reafirmate obiectivele principale ale Natiunilor Unite, promovarea si incurajarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, fara nici o discriminare, credinta in demnitatea si valoarea fiintei umane, in respectarea principiilor cuprinse in documentele anterioare ale Natiunilor Unite.

Art. 1. Al. 1. Statele semnatare protejeaza existenta si identitatea nationala sau etnica, culturala, religioasa si lingvistica a minoritatilor, pe teritoriile lor, favorizand crearea conditiilor pentru promovarea acestei identitati.

Art. 2. Al. 1. Persoanele apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice, au dreptul sa se bucure de propria cultura, sa profeseze si sa practice propria lor religie si sa utilizeze propria limba.

Art. 8. Al. 4. „Nici o prevedere a acestei Declaratii nu poate fi interpretata ca autorizand o activitate care contravine scopurilor si principiilor O.N.U., inclusiv principiilor egalitatii suverane, integritatii teritoriale si independentei politice a statelor.”

5. Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere. Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981, rezolutia 36/55.

Declaratia contine un Preambul in care sunt reafirmate principiile O.N.U.

Art. 1. Al. 1. „Fiecare persoana are dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie. Acest drept implica libertatea de a avea o religie sau orice convingere, in functie de optiunea fiecaruia, ca si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile proprii, individual sau in comun, atat in public cat si in particular, prin cult si prin desfasurarea ritualurilor, a practicilor si a invataturilor respective.”

Art. 3. „Discriminarea intre fiintele umane pe motive religioase sau de convingere constituie o ofensa adusa demnitatii umane si o dezavuare a principiilor Cartei Natiunilor Unite si trebuie condamnata ca violare a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, proclamate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si enuntate in detaliu in pactele internationale cu privire la drepturile omului, si ca un obstacol in relatiile de prietenie si de pace intre natiuni.”

Art. 5. Al. 1. „Parintii sau, cand este cazul, tutorii legali ai copilului au dreptul de a organiza viata in cadrul familiei in conformitate cu religia sau convingerile lor si sa tina seama de ele in educatia morala pe care vor sa o asigure in procesul de formare a copilului.”

Art. 5. Al. 2. „Fiecare copil se bucura de dreptul de a avea acces, in ceea ce priveste religia si convingerile, la o educatie conforma cu vointa parintilor sai sau, unde e cazul, cu a tutorilor sai legali si nu poate fi constrans sa primeasca invataturi referitoare la o religie sau o convingere impotriva vointei parintilor sau tutorilor sai legali, interesul copilului fiind principiul director.”

Art. 6. „in conformitate cu art. 1 al acestei Declaratii si sub rezerva dispozitiilor din paragraful 3 al articolului mentionat, dreptul la libertatea de gandire, de constiinta, de religie sau de convingere implica, intre altele, urmatoarele libertati: […]
e) Libertatea de a invata o religie sau o convingere in locurile corespunzatoare acestui scop;”

Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Art. 9. Al. 1. „Orice persoana are dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie; acest drept implica libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, individual sau colectiv, in public sau particular, prin cult, invatamant, practici si prin indeplinirea ritualurilor.”

Art. 9. Al. 2. „Libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea nu poate face obiectul altor restrangeri decat a celor care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea publica, protectia ordinii, a sanatatii sau a moralei publice sau protectia drepturilor si a libertatilor altora.”

Art. 10. Al. 1. Afirma dreptul oricarei persoane la libertatea de expresie, prin libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica informatii sau idei fara amestecul autoritatilor publice, atat in propria tara cat si peste hotare.

Art. 14. „Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata, fara nici o deosebire, bazata pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, originea nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.”

Art. 16. „Nici o dispozitie a articolelor 10, 11, si 14 nu poate fi considerata ca interzicand inaltelor Parti Contractante sa impuna restrangerea activitatii politice a strainilor.”

Libertatea religioasa in lume, circumscrisa libertatii de constiinta, este periodic obiect al analizei organismelor specializate ale Natiunilor Unite, la recomandarea Adunarii Generale. Pe baza datelor cerute si primite de la guverne, biserici si organizatii religioase, au fost elaborate mai multe rapoarte de informare ale O.N.U. prin care s-a dorit examinarea conditiilor existente in tarile membre in domeniul asigurarii libertatii de gandire, de constiinta, de religie sau de convingere.

De asemenea, in baza acestor rapoarte, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a recomandat guvernelor tarilor membre sa abroge legile care constituiau o baza pentru manifestarea intolerantei in domeniul religiei si sa introduca in prevederile lor constitutionale garantarea expresa a libertatii de gandire, de constiinta, de religie si de convingere.

Astfel, cu prilejul prezentarii Raportului Subcomisiei de lupta impotriva discriminarii si pentru protectia minoritatilor (1988), la sapte ani de la adoptarea Declaratiei privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere (1981) se semnala ca 44 de constitutii, respectiv ale statelor care au raspuns chestionarului ce le-a fost inaintat in numele Comisiei pentru drepturile omului, garanteaza in mod expres libertatea de gandire, de constiinta, de religie si de convingere.

La data mentionata, aceasta libertate era implicit garantata de alte 7 constitutii, dintre care doua nescrise (Marea Britanie si Israel); 2 constitutii interziceau elaborarea unei legi referitoare la stabilirea unei religii (Australia si S.U.A.); 5 constitutii proclamau neutralitatea statului in ceea ce priveste religiile sau convingerile (Burundi, Madagascar, Niger etc.); 12 constitutii mentionau cele trei libertati enumerate in articolul 1 al Declaratiei din 1981 (libertatea de gandire, de constiinta si de convingere) (Cipru, Franta, Israel, Italia etc.); constitutia unui singur stat facea referire la toate cele patru libertati mentionate (libertatea de gandire, de constiinta, de religie si de convingere); 39 de constitutii mentionau libertatea de religie, 27 pe cea de constiinta, 11 pe cea de gandire si 9 pe cea de convingere.

i Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la Ilie Fonta, Libertatea religioasa in lumea contemporana, Editura Crestina Stephanus, Bucuresti, 1994, p. 17,
ii Idem
iii Ibidem.
iv Ibidem, p. 17-18.
v Ibidem, p. 18.
vi Romania a aderat la acest Pact prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974.
vii Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale, la Ilie Fonta, op. cit, p. 18.
viii Idem.
ix Romania a aderat la acest Pact prin Decretul 212 din 31 octombrie 1974.
x Pactul international referitor la drepturile civile si politice, la Ilie Fonta, op.cit., p. 19.
xi Idem.
xii Ibidem, p. 20.
xiii Ibidem.
xiv Ibidem.
xv Ibidem.
xvi Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice, la Ilie Fonta, op.cit, p. 24.
xvii Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere, la Ilie Fonta, op. cit, p. 26.
xviii Idem, p. 27.
xix Ibidem.
xx Ibidem.
xxi Ibidem, p.28.
xxii Elaborata la Roma, la 4 noiembrie 1950, semnata de statele membre ale Consiliului Europei.
xxiii Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, la Ilie Fonta, op. cit, p. 29.
xxiv Idem.
xxv Ibidem, p. 30.
xxvi Ibidem.
xxvii Vezi Ilie Fonta, op. cit., p. 38-39.

Anexa 2

Bucuresti, 05 februarie 2006
Comunicat al Clubului Roman de Presa

Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa solicita tuturor societatilor de presa sa se abtina de la reproducerea caricaturilor profetului Mahomed, pentru a nu ofensa in mod gratuit comunitatea musulmana din Romania.

Consiliul de Onoare face un apel la ratiune catre intreaga presa romana, pentru a nu crea situatii conflictuale care pot duce inclusiv la pierderi de vieti omenesti. Comportamentul presei trebuie sa dea dovada de deschidere catre intelegerea altor culturi si moduri de comportament si sa le respecte.

Valorile umane, universal valabile, trebuie sa prevaleze in fata intereselor economice, pe termen scurt, ale societatilor de presa, in fata libertatii de expresie prost intelese.

Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa

Postat in actiuni | 19 Comentarii »

19 Responses

  1. Geta Petrescu Says:

    Este o MARE GRESEALA,daca se ajunge aici;ne-ati luat totul,de la piine,lumina,apa,caldura,medicamente acum ce urmariti?sa ne determinati sa renuntam si la Dumezeu?;am impresia ca nu prea ginditi in ce va nagati;cu noi,–cei multi si prosti,–v-a mers,si va merge,dar cu Dumnezeu,nu ve-ti reusi;numai un nebun crede ca poate sa joace zarurile cu Dumnezeu;nu avem destui descreerati si consumatori de droguri,vreti sa-i nenorociti si pe cei care se nasc acum,sau care sau nascut cu 10 ani in urma?;Dlor.guvernanti,rezumativa numai la facut aceri,nu va jucati cu Dumnezeu de-a va-ti ascunselea ca ve-ti pierde;Pedeapsca lui Dumnezeu este MARE SI GREA si oricite averi ve-ti avea,nu ve-ti putea suferi sau plati MINIA LUI DUMNEZEU;

  2. cornelia gheorghiu Says:

    uitam ce datoram Celui de Sus si nu putem intoarce obrazul celalalt in acest caz. si apoi ce rau poate face o icoana in scoala,oameni buni?
    si apoi abia am iesit din comunism.unde ne indreptam acum?
    suntem ca in vremea prigonirii romane.
    dar,sa stiti,stimabili conducatori ca religia infloreste in vremurile grele ptr ea.pur si simplu veti distila valorile ortodoxe autohtone!
    Dumnezeu sa ne ajute sa ne impotrivim fiarelor pagane si alesilor nostri!

  3. Lavinia Dumitriu Says:

    Reprezint Fundatia de Inforenergetica “Sf. Ap. Andrei”, care are in jur de 30000 de membri pe teritoriul intregii tari, iar acestia nu numai ca respecta, dar si pun in practica religia crestin-ortodoxa, cu tot respectul fata de celelate religii si culte. Vom subscrie cu totii nominal daca va fi cazul, pentru a evita indepartarea urmasilor nostri de Dumnezeu si de radacinile strabunilor.
    Amintim celor care incearca sa initieze scoaterea icoanelor din scoli ca Stefan cel Mare si Sfant a luptat pentru a apara crestinatatea pentru a o lasa intacta “urmasilor urmasilor nostri”si nu la discretia celor care nu cunosc si nu simt valorile spirituale ale neamului.
    Le amintim de asemenea ca Uniunea Europeana sustine mentinerea traditiilor si culturii fiecarei natiuni in parte si sanctioneaza orice incercare de alterare a acestora si propunem sa nu faca exces de zel cu intentiile “bune” cu care nu vor face decat sa-si paveze viitorul loc de munca.
    Asa sa ne ajute Dumnezeu!

  4. mish1a Says:

    s-ar putea ca desfasurand argumente seci rationale sa ai impresia unei justetzi in discurs ,dar… frate Moise:sa presupunem ca cineva e pe patul mortii si ingrijit fiind de un doctor rationalist pur aude : -ce rost are sa iti mai administrez calmantul in definitiv o sa mori in cateva zile …mai bine sa il pastrez pt cei carora le poate fi mai de folos!(e o decizie suficient de rationala pt tine?)imi pare rau sa iti spun ca nu tine argumentul juramnatului Hipocratic pt ca orice element de bine de orice fel si de oriunde deriva din Izvorul a tot Binele de care universul tau se lipseste cu totdinadinsul …imi pare

  5. Perian Vlad Says:

    Sunt din judeţul CARAŞ-SEVERIN.Elevii din Reşiţa nu sunt de acord să luaţi icoanele din şcoli,deoarece aceste obiecte sunt sfinţite de preoţii din Reşiţa

  6. Grecu Florica Says:

    Sunt profesor de religie la C.N.”A.I.Cuza”Corabia,vorbesc in numele meu dar si a elevilor mei,lasati icoaneleacolo unde se afla,altele sunt cu adevarat problemele invatamantului.

  7. catalin enache Says:

    Chiar nu destul ca la toate posturile de televiziune vedem numai emisiuni deocheate, ca desenele animate pentru copii sunt pline de ‘monstrii’, draci si alte lucruri diabolice, ca Biserica este denigrata ori de cate ori este posibil?Acum se vrea si scoaterea icoanelor din scoli.RUSINE noua, tuturor ca permitem asemenea lucruri si ca votam ‘ca oile’ numai hoti si incompetenti!

  8. eugene predoiu Says:

    De-a lungul secolelor , biserica a fost parte din forta de aparare si salvare a fiintei nationale . D-l Moise , ca profesor , ar trebui sa stie asta . si ar mai fi de mentionat ca puterea comunista a facut acelas lucru ce vrea sa faca acest consiliu national imporiva discriminarii . Cine or fi membrii acestui consiliu ? Evident nici nu simt , nici nu gandesc romaneste . Poate aflandu-le numele , gasim si explicatia acestei decizii .

  9. sori Says:

    noi nu ne facem reclama si nu venim sa inpartim fluturasi asa cum fac ei!e de ajuns sa stim ca exista un singur dumnezeu si ca adevarul e la noi noi nu ne lepadam de la religia noastra desi ei si-ar dori acest lucru!faptul ca plang icoanele cu lacrimi de sange,sange cald si cu mir!sa taiat copacul si s-a gasit icoana Maicii Domnului!e un semn de la Dumnezeu!asa ca lasati-ne in pace!sunt 86% ortodoxi!

  10. MARIANA RUSU Says:

    Unde va sunt bunicii si strabunicii? Sigur se rasucesc in mormint. Multi dintre ei fete bisericesti care s-au jertfit pentru credinta in puscariile comuniste. De ce un “roman” “MOISE” trebuia sa-l batjocoreasca inca odata pe cel care ne este Mintuitor si pe alesii Lui? Rusine tuturor celor care-l sustin si Dumnezeu sa va ierte ca nu stiti ce faceti

  11. stefanita Gheorghita Says:

    iconele in scoli reprezinta grija ce o are dumnezeu pt toti copi si profesori si daca o icoana este pe pere si un copil trece pe langa ea si o vede si mai inainte a facut ceva rau lasa capul in jos ca si cum ar regreta. sunt copi care se roga la iconele din scoli de exp ora de religie cand intra preotul sau dascalul in calasa fac rugaciunea catre icona daca nar fi icoana unde sar mai ruga ei

  12. Adrian Says:

    In primul rand as vrea sa il vad pe cel care e capabil ca in numele acestei ideologii ar incerca sa dea jos o icoana dintr-o clasa.Daca Dumnezeu nu a lasat sa dispara Sfintele Icoane batjocorite de turci , in nici un caz nu va lasa un pagan (neo-pagan) sa isi bata joc de chipul Maicii Sale.
    Iar in al doilea rand – apartenenta la credinta-afirmatia permananta a dansului ca este ortodox – presupune identificarea si pastrarea in cadrul unei traditii. Daca el nu respecta traditia , el nu este ortodox. Poate Biserica ar trebui sa isi precizeze o pozitie mai clara.Un asemenea om nu are voie sa fie impartasit , fiica sa care ii sustine afirmatiile nu poate fi impartasita… El este foarte probabil in excomunicare , desi mediile ecumeniste ale Bisericii vor evita probabil acest cuvant.

  13. cristian claudiu popa Says:

    Acest prof. Moise este de o intoleranta diavoleasca fata de sfintele icoane.Copiii ortodocsi nu au dreptul sa afiseze icoanele pe un perete ca are nevoie acest Moise de toti cei patru perti (goi) care sa ii afiseze necredinta , desertul sufletesc…Ei au plecat de la inceput intr-un razboi pierdut.Mass-media nu face acum altceva decat sa resusciteze aceasta campanie anticrestina, in speranta ca vor mai castiga ceva din aceasta batalie.
    TOTI PENTRU ROMANIA ,
    ROMANIA PENTRU HRISTOS !

  14. Dan Nicolae Says:

    O mana de ratati, in frunte cu acest Moise, fie ca vor sa se remarce cu ceva negativ impotriva romanilor si traditiilor lor, fie ca sunt manipulati, si-au pus in ambitie sa lupte impotriva icoanelor.
    Merita efortul sa-i demascati si sa ii opriti din actiunile lor diabolice!
    Mult succes!

  15. dr.ing. Mircea-Bogdan Uleia Says:

    De ce se iau masuri doar contra crestnilor? Atata scandal pentru niste caricaturi cu Mahomed dar cei cu drepturile omului restrang manifetarile crestine pentru a nu jigni sentimentele necrestinilor. Aceste drepturi au devenit aberante se pun minoritatile inaintea majoritatii, nimeni nu mai are obligatii, toti au dreptturi impotrive unor drepturi naturale. Domnilor stangisti mai potoliti-va!

  16. Iftime Vasile Says:

    A sosit clipa in care fiecare roman trebuie sa apere credinta si mormintele stramosilor.
    Daca azi noi scoatem icoanele din scoli maine vor dori sa inchidem bisericile .
    Ei nu vor dialog si compromis ei vor sa ne plecam in genunchi in fata lor .
    Asta nu se poate !
    Daca mai sunt romani e momentul sa ripostam, prea am plecat capul si uite unde am ajuns !

  17. Stelu Says:

    Sunteti niste tampiti! Lasati copiii sa-si aleaga singuri religia. Nu-i indobitociti voi cu ideile voastre imbecile.
    Sunt total impotriva introducerii si mentinerii icoanelor in scoli.
    Daca le afisati pe cele crestin-ortodoxe afisatile si pe cele din celelalte religii(daca exista). Oricum mi se pare o imbecilitate prezenta icoanelor in scoli. Si asa scoala romaneasca scoate rebuturi pe banda rulanta, ce va fi daca aceste rebuturi vor deveni niste habotnici religiosi? Noroc ca n-avem “Turnuri gemene”…
    Sunteti imbecili, anacronici si nefolositori.
    Idiotilor!

  18. Natalia Says:

    Domnule Stelu,

    In primul rand ai grija la limbajul dumitale pentru ca tradeaza o mare lipsa de bun simt si o inteligenta sub mediu pe care nu ar trebui sa le aiba nimeni, indiferent de nationalitate, rasa sau religie.
    Problema scoaterii icoanelor din scoli, gradinite se rezuma la o simpla intrebare: este mai bine sa nu le oferim copiilor nostri o identitate religioasa decat sa le oferim una pe care si-o pot schimba oricand prin vointa proprie?
    Raspunsul difera in functie de fiecare…Ideea esta ca fiecare dintre copii sa inteleaga dimensiunea religioasa pe care o poate avea si o poate impartasi cu ceilalti. Cine ar fi crezut ca eu, care am 20 de ani, il voi regasi pe Dumnezeu d-abia dupa 10 ani, acum cand sunt studenta? Desigur ca si oamenii cu har, putini la numar, pe care i-am intalnit in scoli m-au ajutat. Mi-au luminat mintea, mi-au largit orizontul…atat cat au putut si ei. In rest experienta si lecturile citite, gandurile avute si discutiile cu oamenii inteligenti au avut o mare importanta. A fi habotnic inseamna a fi mai mult extremist decat credincios, dupa parerea mea. Nimeni si nimic nu a reusit sa ma transforme intr-o habotnica sau in orice alt fel de extremista. Ba chiar credinta a reusit sa ma linisteasca si sa ma salveze de excesele pe care le-am facut in adolescenta si sa ma ajute sa redevin eu. De la o ascultatoare de muzica rock a carei intreaga existenta se baza pe un stil de viata antisocial, rautacios, pseudo-liber si limitat, tot timpul in cautarea adevarului absolut, am ajuns sa iubesc si sa fiu iubita, sa las trecutul acolo unde ii e locul si sa gandesc liber. Da, credinta m-a ajutat sa gandesc liber si scap de turma. Toti copii ar trebui sa primeasca o educatie crestina si sa aiba o identitate, nu pentru ai indoctrina, ci pentru a le oferi un punct de plecare, o alternativa. Daca vom scoate din scoli icoanele, ce vom pune in locul lor? Secerea si ciocanul? Poza lui Ceausescu? Sau poate Basescu? Avem de unde alege, dar nu trebuie sa uitam: Dumnezeu ne-a dat a intelege ca unul dintre cele mai mari pacate de care este capabil omul este Prostia, iar ca opusul pacatului nu este vitutea, asa cum se crede, ci Libertatea.

  19. cilibiu sorina Says:

    mentinerea iconelor si a religiei in scoala este ft importanata mai ales pt elevi care la religie invata sa fie mai buni si sasi iubeasca aproapele.NOI ELEVII AVEM NEVOIE DE RELIGIE IN SCOALA NU CRED CA ar trebui sa ne luati acest drept de a invata sa mergem la biserica,sa ne rugam la DUMNEZEU si sa facem fapte cat mai bune.

Leave a Comment

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.

TRAFIC TRIPUL - Directo Web