Salvaţi Icoanele Copiilor! - împotriva discriminării majorităţii

De ce ati semnat petitia Civic Media, pentru apararea icoanelor, a simbolurilor religioase?

Am dorit sa semnez aceasta petitie pentru ca nu mai fac parte din membrii UTC din 1989. Stiu ca in 1947 s-au scos icoanele din scoli si s-a pus in loc fotografia lui Stalin. Sa-mi spuna si mie acum ce fotografie urmeaza se se puna? Daca se renunta la crestinism si la ortodoxie ce urmeaza? De aceea, semnarea petitiei este un act de bun simt normal, firesc, care n-are legatura cu speculatiile pe care le fac smecherasii astia, ca jignesti alte comunitati. Eu nu am vazut musulmani jigniti in Romania ca exista ortodoxie. Astea sunt probleme de tip occidental. Nu trebuie sa luam probleme de tip occidental si sa le clonam in Romania. Noi ne-am inteles dintotdeauna perfect cu celelalte comunitati, traim intr-un deplin respect cu ceilalti, si atunci, speculatii de genul asta nu isi au rostul. Deocamdata, la mine in casa trebuie sa fiu ca la mine in casa. E o chestie normala. Cred ca demersul CNCD are doar o dimensiune patologica din partea celor care vor acest lucru, sa elimine simbolurile religioase.

Credeti ca demersul CNCD aminteste de epoca stalinista?

Nu aminteste, este o continuare. Este o continuare in forme noi sau o reformulare, de unde rezulta ca, asa cum am mai zis, poporul roman e impartit in popor roman si in populatie romana. Or, populatia romana intotdeauna migreaza. Ea nu are credinta, nu are identitate. Migreaza spre zone de oportunism din asta “vai de capul lor”. Cred ca noi, care suntem intr-o zona a unei ortodoxii, care, totusi, ne-a izbavit - asa cum este ea, cu caderile si cu nefericirile pe care le-a cunoscut Biserica din Romania - nu putem renunta la ceea ce ne-a dat.

Citeste mai mult »

Biserica Ortodoxă Română

“Patriarhia Română ia act cu îngrijorare de recomandarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) către Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a reglementa ‘afişarea simbolurilor religioase doar în cursul orelor de religie sau în spaţiile destinate exclusiv învăţământului religios’, care aduce atingere libertăţii religioase, garantată de Stat prin articolele 29-30 din Constituţia României.

Prezenţa simbolurilor religioase în sălile de clasă nu este urmarea unei impuneri, ci rezultatul dorinţei şi consimţământului părinţilor, profesorilor şi elevilor în conformitate cu valorile religioase şi culturale pe care le împărtăşesc. De aceea, o decizie de excludere ar reprezenta o măsură brutală şi nejustificată de restrângere a libertăţii religioase, contrară principiilor democratice europene. O astfel de decizie ar conduce la discriminarea credincioşilor din România.

Mesajul simbolurilor religioase este încurajator pentru elevi, iar modelele propuse cultivă valorile morale şi orientează spre bine viaţa omului. În numeroase comunităţi din România, de diferite confesiuni, elevii, părinţii şi profesorii sunt ataşaţi acestor valori, pe care le consideră integrante educaţiei şi formării personalităţii omului, cu o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de sine şi de societate.”
(Biroul de Presă al Patriarhiei Române)

Citeste mai mult »

Dan Ciachir: De la KGB la ONG, , aparut in Ziua, 29/11/2006

Saptamana trecuta, cand discutiile despre scoaterea icoanelor din scoli erau in toi, am citit in manuscris romanul autobiografic al scriitorului Boris Buzila, “Sita”.

O carte remarcabila, inclusiv sub aspect literar, despre drama Basarabiei. Dupa retragerea pasiva a trupelor noastre dintre Prut si Nistru, apare acolo ocupantul: Armata Rosie impanzita de agenti KGB, mai precis NKVD, cum se numea Securitatea sovietica pe atunci. Una din primele griji ale acesteia a fost scoaterea icoanelor din scoli. “Timp de cateva zile - povesteste scriitorul -, invatatorii ramasi pe loc au fost chemati la cursuri de pregatire. Acestea s-au tinut in sala cea mare a Casei Corpului Didactic… Pe scena, la o masa acoperita cu stamba rosie, activisti veniti de dincolo de Nistru cautau sa le explice fostilor educatori romani cam ce-ar trebui sa faca pentru a deveni educatori sovietici. Trebuia sa se intoarca in clasele de unde fusesera scoase tablourile istorice cu scene din trecutul nostru, harta Romaniei Mari si, bineinteles, icoanele, cu ceva-ceva, ca o “flacaruie” (”ogoniok”) din lumina care venea “de la Rasarit”. Cateva zile mai tarziu avea loc in satul basarabean Saliste si prima inmormantare ateista: trupul bunicii memorialistului era coborat in pamant fara preot si fara pogrebanie.

Deosebirea dintre demersul blasfemiator - propunerea scoaterii icoanelor din clase - al ONG-urilor neoiconoclaste romanesti si acela al ocupantului sovietic este doar de ordin butaforic: stamba rosie. In plus, cei dintai au propria lozinca: “discriminare”.

Necrestinii, care intrunesc doar cateva procente din populatia Romaniei, ateii declarati (sub un procent), se simt jigniti de insemnele crestine ale covarsitoarei majoritati. Daca vad crucifixe, icoane, ii apuca deochiul, ii ia cu ameteala si cu sughit…

Citeste mai mult »

dr. docent Ion Gherman, Presedinte al Societatii Culturale “Tinutul Herta”: Să nu încurajăm exagerările!, mai ales atunci cand lovesc in drepturile elementare ale copiilor nostri

Romanii, care din punct de vedere religios sunt crestini-ortodocsi apar in descrierile lui Dimitrie Cantemir ca “profund credinciosi”. Perioada de totalitarism comunist, de care am avut din nefericire parte, aproape o jumatate de secol, desi i-a traumatizat psihic nu i-a indepartat de Biserica, aceasta fiind si astazi institutia care se bucura de cea mai ridicata credibilitate in randurile lor.
Personal, sarcinile pe care, ca medic, le-am avut periodic de-alungul anilor, in cadrul unor actiuni de salubrizare a mediului sau a altora, care vizau combaterea unor boli transmisibile, mi-au permis, ca favorizat de un asemenea prilej mai rar, sa intru in casele a sute si sute de gospodarii pe care le-am intalnit in mediul rural din principalele noastre provincii: Moldova, Muntenia, Oltenia si Transilvania, in care am activat.

Ori, acest lucru, m-a dus printre altele si la constatarea ca in casele taranilor nostri, icoanele sunt o prezenta constanta. La aceasta trebuie sa mai adaug si faptul ca intr-o camera mai ingrijita in care gospodarii il primesc pe Preot, in Ajunul Craciunului si la Boboteaza, am fost nu in putine cazuri, impresionat de prezenta pe un perete al camerei respective a 7-8 sau chiar mai multe icoane, care grupate si frumos aranjate, formau mici iconostase.

Icoanele, aceste obiecte de cult pictate pe lemn (mai rar sculptate) contin aproape regulat diferite scene religioase sau figurile unor sfinti. In Transilvania si mai rar in Nordul Moldovei am descoperit si frumoase icoane pe sticla in care pe langa o cromatica destul de variata, se poate vedea si gustul rafinat in care autorul lor a folosit culorile complementare. Asemenea icoane imbogatite uneori si cu elemente florale, alaturi de blidarele cu farfurii colorate si de cele cu stergare brodate devin si reusite obiecte de décor interior.

Citeste mai mult »

Daniela Sontica: Doar dracul fuge de icoane si de tamaie, aparut in Jurnalul National - 27.11.2006

Nu exista o lege care sa interzica afisarea icoanelor si simbolurilor religioase in locuri publice. Dreptul la libertatea de constiinta religioasa contra dreptului la aceeasi libertate.

Cand intra la ora, Emil Moise le spune elevilor: “Daca nu dati icoana asta jos de pe perete, nu va tin ora!”. Stim acest lucru de la Paul Negoita, inspectorul scolar pe probleme de religie de la Buzau, caruia i s-au plans atat profesorii de religie si dirigintii, cat si copiii care sunt astfel intimidati de profesorul amintit.

PROCESE. Emil Moise preda filosofia la un liceu cu profil agricol din Buzau si are acest ideal: vrea sa dispara toate icoanele de pe peretii claselor in care intra. Si orice desen cu tenta religioasa ori cruce sau altceva care aminteste de Dumnezeu. Daca le vede pe holurile scolii, se enerveaza si mai tare. Nu se mai simte liber in constiinta sa religioasa. Sustine ca nici copiii nu sunt liberi daca vad icoanele acolo. S-a hotarat de aceea sa ceara scoaterea acestora din spatiile de invatamant. A intentat doua procese Inspectoratului Scolar Judetean Buzau. Inspectorul Negoita: “Au fost doua acuzatii: prima – ca fiica dansului ar fi lezata in drepturile sale de prezenta simbolurilor religioase, iar a doua – legata de ceilalti copii, care crede dansul ca ar fi si ei lezati in drepturile lor. Instanta a respins cererile sale, intai pentru ca nu avea baza legala, iar apoi, solicitarea venea din partea unui parinte ortodox, copilul lui mergea la orele de religie, iar el, ca parinte, nu a facut cerere pentru ca fiica sa sa nu mearga la aceasta ora, conform legii. A fost respins si al doilea cap de cerere: nu s-a putut constata care erau drepturile incalcate ale celorlalti copii, intrucat nu a fost nici o cerere din partea parintilor lor. Si nici la Inspectoratul Scolar Judetean Buzau nu exista vreo plangere sau reclamatie de acest gen”. Emil Moise nu numai ca nu vrea icoanele pe peretii claselor de curs, dar si ora de religie in sine il deranjeaza. “Desi spune ca nu are nimic cu ora de religie, el a depus numeroase memorii pentru ca sa nu mai existe titularizare pentru aceasta ora”, spune inspectorul Negoita. “Nu se incalca nici un drept al nimanui in scolile de la Buzau. Este normal ca elevii, cu dirigintele lor, la inceputul anului scolar, cand primesc sala de curs, sa o infrumuseteze cum vor. Si daca ei vor sa puna o icoana, nu ii opreste nimeni, dupa cum nimeni nu ii obliga sa o faca”, mai spune pr. prof. dr. Paul Negoita.

Citeste mai mult »

Victor Roncea: In numele Sfantului Apostol Andrei, articol aparut in Ziua, 27/11/2006

In ce prapastie a moralei, curba aberanta a timpului, gulag al spiritului a cazut Romania de suntem nevoiti sa luam azi apararea sfintelor icoane, ca primii dreptcredinciosi refugiati in catacombele crestinatatii?

Deasupra noastra, Dumnezeu si sfintii, cu noi, in Gradina Maicii Domnului - Romania, Apostolul Andrei si ingerii, sub noi, moaste nenumarate de martiri si sfinti romani. Ce trebuie sa dovedim? Si cui?

O gasca de anti-crestini teleghidata din afara tarii atenteaza subuman la esenta natiunii, ca si precursorii ei artizani ai “Experimentului Pitesti”. “O agresiune a dusmanilor dinauntru si din afara tarii, angajati impotriva credintei noastre, a parintilor, bunicilor si inaintasilor nostri” la care nu trebuie sa cedam cu nici un chip, spune mentorul ZIUA, academicianul Balaceanu-Stolnici. Prima lovitura fatisa: Icoanele, Sfanta Cruce, Steaua lui David, Semiluna. Altele sunt pe teava tunului bine lustruit de neo-ateii comunisti in numele “drepturilor omului”. Si Lenin si Stalin tot asa au inceput, militand pentru “egalitate”. Confratele lor de crima, Hitler, nu s-a lasat mai prejos in anti-crestinism. Milioanele de oseminte lasate in urma de totalitarimul impus de niste minoritati ideologice sangeroase fara de Dumnezeu spun totul. Te uiti la mana asta de desradacinati si te intrebi: cum i-a gasit Soros pe toti?!

Dusmanul de moarte al societatilor pseudo-deschise ale lui George Soros - dupa cum este arhicunoscut in sferele de putere mondiala - este republicanul George W. Bush. Astazi, in urma atacului anticonstitutional lansat de lustragiii lui Soros in Romania, intelegem mai bine de ce il ataca visceral pe Bush: pentru neo-conservatorismul sau. Neo-conservatorismul este optiunea politica a generatiei 1989-1990, care pare sa rasara iar in Romania post-decembrista, buimaca dupa gargara prelungita a unor doctrine nesustinute de realitate si ametita de populismul si demagogia impostorilor de profesie, din toate mediile.

Citeste mai mult »

Prof. dr. Ilie Badescu, seful catedrei de profil de la Facultatea de Sociologie a Universitatii Bucuresti, se pronunta ferm pentru “Salvarea icoanelor copiilor”. Prof. Badescu se arata ingrijorat de impactul pe care il va avea decizia asupra sentimentelor proeuropene ale romanilor.

Apara “iconoclastii” dreptul copiilor la tratament egal in scoli?

Reactia este primitiva, nu are legatura cu relatiile dintre confesiunile crestine. Acestea au acelasi fundament de credinta: marturisirea lui Christos. Ca urmare, nicio confesiune n-ar dori sa blocheze afirmarea de credinta a unei alte confesiuni. Icoanele sunt expresia prezentei sfintilor in viata zilnica. Sfintii sunt personalitati exemplare ce pot fi luate ca reper intr-un mediu de formare, cum este scoala. Cum sa ceri, de pilda, ca din Istorie sa fie scosi eroii sau in predarea moralei sa nu existe sfinti? In epoca moderna, doar paganismul bolsevic a mai dus o astfel de lupta.

Nu ar trebui ca scoala sa ramana un spatiu laic?

Cine doreste sa tina copiii departe de modelele oferite de sfinti vrea sa-i barbarizeze, nu sa-i protejeze. Sfantul este o personalitate culturala totala, un model de valoare universala. Reactia antichristica face parte din curentul anticultural si nihilist postmodern.

Citeste mai mult »

Academician Florin Constantiniu: Invatatura crestina, leacul tamaduitor al lumii

“Revenirea la practici ale ateismului comunist - izgonirea simbolurilor religioase crestine din scoli - este un fenomen pe cat de surprinzator, pe atat de daunator. Nu cred ca icoanele mutileaza in vreun fel sufletele elevilor. Dimpotriva: intr-o epoca in care confuziile si rasturnarile de valori sunt coplesitoare, invatatura crestina ce cheama la iubirea aproapelui si la savarsirea binelui este un leac - poate unicul tamaduitor. Se mai adauga o realitate istorica: in plamada spirituala a romanului, crestinismul este una din componentele fundamentale: crestinarea s-a asociat cu etnogeneza noastra. Reluarea practicilor staliniste este inca un semn al gravei crize in care se zbate societatea romaneasca. Apelul la valorile crestine ar putea fi un mijloc de salvare.”

Academician Augustin Buzura: Valorile universale trebuie sa ramana la locul lor

“Va rog sa ma adugati la lista celor care se impotrivesc deciziei gresite a CNCD. Valorile universale, valorile crestine, valorile romanesti trebuie sa ramana la locul lor, acolo unde sunt dorite de majoritatea absoluta a romanilor.”

Radu Varia, istoric de arta: Sa nu ne abandonam identitatea

“Occidentul din care facem parte este in declin nu din cauza fortei altora ci din cauza abandonarii propriei identitati. Acelasi lucru nu trebuie sa ni se intample si noua”.

Citeste mai mult »

Daca nu ati facut-o inca:

- semnati pentru pastrarea simbolurilor religioase in scoli la www.civicmedia.ro.
- trimiteti textul petitiei individuale la CNCD.

Scoateţi icoanele şi puneţi poze cu Bahmuţeanca!, Gabriel Stănescu - Ziua, 24.11.2006
Omul religios în societatea deschisă, de Bogdan Teleanu - Ziua, 24.11.2006
Ce vreţi să vă aducă Moş Gerilă?, de Adrian Pătruşcă - Ziua, 24.11.2006

Catalin Croitoru, presedintele Federatiei Educatiei Nationale (50.000 de membri): “Icoanele romanilor nu pot fi rupte din sufletele lor”

Sustineti apelul Civic Media si al sindicatelor din media?

Sustinem acest apel. Am semnat, de altfel, pentru sustinerea lui, petitia pe care am primit-o de la dl. Victor Roncea. Consideram ca asa-numitul Consiliu National de Combatere a Discriminarii ar trebui, mult mai realist, sa se numeasca Consiliul National de Incurajare a Discriminarii, pentru ca, dand curs unei cereri aberante a unei persoane care are niste interese ascunse ori probleme cu capul, vrea sa impuna scoaterea icoanelor din scoli. Acest popor are, de mii de ani, traditia de a avea icoanele nu numai in biserici, ci si acasa, la locul de munca - oriunde oamenii isi duc existenta. Este o traditie, nu este numai un simplu element de religie. Or, a incalca acest drept elementar de exprimare inseamna o incalcare grava a drepturilor cetatenesti, asa incat acest CNCD a dat o decizie de incalcare grava a drepturilor omului. Este inadmisibil. Asa ceva nu poate fi tolerat, iar icoanele romanilor nu pot fi rupte din sufletele lor, de catre toti cei care viseaza ca in felul asta isi vor face mendrele in Romania. O majoritate nu poate fi calcata in picioare de tot felul de descreierati.

Ati comunicat profesorilor ca icoanele raman pe pereti?

Ei ne-au comunicat noua lucrul asta, pentru ca noi le reprezentam interesele pe care ei le exprima, iar profesorii doresc ca icoanele sa ramana acolo, in locurile de suflet pe care ei si elevii lor si le-au ales. Nu avem nimic impotriva ca, in situatia in care exista elevi sau profesori care au alte convingeri religioase - si daca le intra in obicei, in dorinta lor, sa-si puna insemnele religioase ale cultelor respective -, s-o faca. Eu nu cred ca, vreodata, un ortodox roman s-ar simti deranjat daca vede o cruce catolica - daca tot ne referim la crestini -, sau o icoana sau statueta a catolicilor, sau insemnele din Coran sau mai stiu eu ale carei religii. Este o aberatie - daca cineva sustine contrariul, minte. Noi am fost intotdeauna cat se poate de intelegatori cu orice credinta in Dumnezeu, pentru ca noi, ortodocsii, stim ca Dumnezeu e numai unul, indiferent de forma pe care religia unuia sau altuia o imbraca, si de numele pe care o religie sau alta il dau lui Dumnezeu. (Magda Severin, Ziua, 24.11.2006)
(Ascultati interviul cu Catalin Croitoru)

Citeste mai mult »

Au aderat la petitia pentru pastrarea simbolurilor religioase in scoli patru organizatii profesionale ale jurnalistilor:

-Uniunea Sindicala MediaSind, Membru cu drepturi depline al Federatiei Internationale a Jurnalistilor, prin Presedinte Cristi Godinac
-Societatea Ziaristilor din Romania – Federatia Sindicatelor din Intreaga Presa, prin Prim-vicepresedinte Radu Sorescu
-Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, prin presedinte prof. dr. Mihai Miron
-Sindicatul Jurnalistilor Profesionisti MEDIA - Maramures, prin presedinte Ioan Romeo Rosiianu

Iata mai jos comunicatul MediaSind:

Uniunea Sindicala MediaSind
Organizaţie sindicală reprezentativă pentru ramura mass-media - Membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor

Str. W. Mărăcineanu, Nr. 1-3, Sector 1, Bucureşti, Tel/fax: (+4) 021 314 33 36; (+4) 021 314 33 52 www.mediasind.ro
Nr. înreg. 204
22 Noiembrie 2006

NU SCOATETI ICOANELE DIN SCOLI!

Uniunea Sindicala MediaSind, membra cu drepturi depline a Federatiei Internationale a Jurnalistilor si Societatea Ziaristilor din Romania - Federatia Sindicatelor din Intreaga Presa sustin in totalitate demersul Asociatia Civic Media si al Coalitiei pentru respectarea sentimentului religios si apreciaza ca decizia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, prin care se solicita eliminarea simbolurilor religioase din scoli, reprezinta o grava incalcare a dreptului la libertatea de exprimare.

Citeste mai mult »

Actualizare 13.12.2006: Acest text nu mai este de actualitate. Intrucat decizia CNCD a fost publicata oficial, cei care doresc sa o conteste CNCD sunt invitati sa o faca prin intermediul acestei plangeri, pana la data de 20.12.2006.

Urmatorul pas in contestarea deciziei de excludere din scolile publice a simbolurilor religioase este contestarea acesteia chiar la emitent, adica la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Acest lucru se va face imediat ce va fi posibil.

Pana atunci, solicitam tuturor persoanelor si organizatiilor care au semnat petitia-scrisoarea deschisa initiata de Civic Media sa ia atitudine, urgent, in mod individual, trimitand pe toate caile (telefon, fax, email, scrisoare) Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, opinia lor: (Cea mai eficienta modalitate este transmiterea prin fax/scrisoare postala si exprimarea protestului prin telefon, dar orice metoda este buna).

DOWNLOAD VERSIUNEA DOC: petitie-cncd.doc. Mai jos puteti vedea textul din document:

Citeste mai mult »

Academician Dinu C. Giurescu: Consiliul National pentru aplicarea si extinderea discriminarii

“De regula, simbolurile religioase se numara printre cele definitorii pentru istoria si identitatea unei natiuni sau comunitati. Este firesc ca semiluna sa figureze pe stindardele unor state musulmane, fie ele si laice, cu sute de milioane de locuitori. Crucea este simbolul comunitatilor crestine - ortodocsi, catolici, greco-catolici, luterani, anglicani, calvini, presbiterieni, reformati sau baptisti. Romania este in proportie de peste 95% o tara crestina. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii vine cu o propunere care loveste si pune la index 95% dintre cetatenii romani ce apartin unei biserici crestine, in primul rand ortodocsi, catolici, greco catolici sau reformati…

Greu de crezut ca onor Parlamentul Romaniei sau Ministerul Educatiei se vor asocia unei propuneri atat de stranii. Revenim oare la situatia ante-1989 cand manifestarea credintei era limitata strict in interiorul unei biserici? Prin propunerea sa, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii pare ca isi schimba menirea in aceea de Consiliu National pentru aplicarea si extinderea discriminarii la nivelul unei tari intregi”.

Academician Constantin Balaceanu Stolnici

“Am trait sa vad ca la 16 ani dupa caderea comunismului ateu, sunt ‘romani’ si organizatii ‘romanesti’ care reiau, cu un nou discurs ipocrit, ofensiva impotriva spiritualitatii noastre, incepand prin a cere scoaterea icoanelor din scoli, dar care sigur vor continua cu cererea scoaterii troitelor si crucilor de pe marginea drumurilor, din gradinile publice si cimitire, interzicerea trasului clopotelor, spoirea bisericilor cu picturi exterioare, eventual ascunderea lor dupa blocuri-ecran si, de ce nu, demolarea lor. Sper ca nu vom ceda la aceasta agresiune a dusmanilor dinauntru si din afara tarii, angajati impotriva credintei noastre, a parintilor, bunicilor si inaintasilor nostri.”

Citeste mai mult »

Comunicat de pe site-ul oficial www.edu.ro

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a luat act de comunicatul emis de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în data de 21 noiembrie 2006.

Potrivit acestuia, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a analizat cererea de retragere a simbolurilor religioase din instituţiile de învăţământ public din România, cerere formulată de domnul Emil Moise, profesor de filosofie din Buzău.
În acest comunicat, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării recomandă Ministerului Educaţiei şi Cercetării elaborarea şi implementarea unor norme interne care să reglementeze prezenţa simbolurilor religioase în instituţiile de învăţământ public din România, enunţând în acest sens cinci principii.

La această dată hotărârea CNCD nu este emisă. După emiterea acesteia, având în vedere importanţa şi caracterul special al deciziilor ce trebuie luate, M.Ed.C. consideră oportună prezentarea documentului spre dezbatere comisiilor de învăţământ din Parlamentul României.

Director,
Mircea MUREŞAN

Către,

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

DOMNULE PREŞEDINTE,

Faţă de petiţia domnului Emil Moise referitoare la afişarea simbolurilor religioase pe pereţii publici ai unităţilor de învăţământ, vă comunicăm următoarele:

Revoluţia din decembrie 1989 a fost realizată în numele libertăţii, inclusiv al celei religioase şi de conştiinţă. Faţă de faptul că regimul comunist a încercat, în conformitate cu propria ideologie, să scoată religia din spaţiul public, reacţia poporului român în acele momente a fost de readucere a credinţei în viaţa de zi cu zi. Acest fenomen nu constituia pentru autorii lui un element de inovaţie, ci de restaurare, de întoarcere la o tradiţie întreruptă abuziv de către regimul comunist. Printre gesturile privite ca exprimând pe deplin libertatea nou dobândită a fost şi înălţarea de monumente amintind de jertfa eroilor revoluţiei, având conţinut explicit religios, unele fiind chiar locaşuri de cult (Biserica Eroilor Revoluţiei din Bucureşti şi cea din Timişoara etc.)

Aşezarea icoanelor şi a crucifixelor în şcoli, precum şi în alte instituţii ale statului, a constituit deci atât un omagiu pentru jertfa revoluţionarilor, cât şi o modalitate de manifestare a libertăţii şi a revenirii la o îndelungată tradiţie. Gest spontan, fără a fi determinat de reglementări normative, a fost menit a înlocui însemnele comunismului din şcoli, aşezând în spaţiul rămas astfel liber nişte însemne fără conotaţii politice şi care să exprime cel mai evident ruptura faţă de trecut.

Simbolismul strict religios nu a avut un caracter determinant nici un moment, respectivele însemne neavând o destinaţie cultică, nefiind obiect al venerării din partea prezumtivilor credincioşi. Ele au avut, după cum am arătat, o simbolistică legată de libertate, precum şi o puternică simbolistică naţională, fiind considerate expresii ale patrimoniului spiritual şi cultural al României.

Citeste mai mult »

Dr. Artur Silvestri, scriitor, presedinte Asociatia Romana pentru Patrimoniu si Asociatia Scriitorilor Crestini din Romania

“Opinia mea este aceasta, pe care o declar lamurit si imediat: Semnez pentru pastrarea icoanelor in scolile romanesti si indemn pe toti cei ce simt romaneste, organizatii, asociatii, grupuri, publicatii etc. dar si persoane particulare, sa imbratiseze aceiasi atitudine ferma si nediscutabila. Explic aceasta optiune, pe scurt, in acest fel. Suntem un popor crestin; intreaga formula romaneasca de alcatuire se intemeiaza pe aceasta credinta; principiile noastre de educatie sunt datoare sa porneasca de la imperativele celor “zece porunci”; istoria noastra este constituita in jurul ideii crestine si toti cei ce au aratat ca noi, romanii, existam, suntem la “locul nostru” si, deopotriva, avem un loc in lume, au facut tot ce au facut ca “romani” si “crestini”; marturisirea noastra de credinta “nationala” insemneaza “marturisirea de credinta” crestina. Memoria noastra nu se negociaza. Acum aproape trei sute de ani, un voievod roman a fost scurtat de cap, la Stambul, impreuna cu copiii lui; toti au infruntat moartea cu barbatie. Si cu icoanele in gand.”

Dr. Napoleon Savescu, presedinte Societatea “Dacia Revival”, New York, SUA

“Semnez pentru pastrarea icoanelor in scolile romanesti si indemn pe toti cei ce simt romaneste, organizatii, asociatii, grupuri, publicatii etc. dar si persoane particulare, sa imbratiseze aceiasi atitudine ferma si nediscutabila.”

+Ambrozie, Episcop de Methoni, Grecia
“Va rog sa puneti si numele meu pe apelul pentru pastrarea icoanelor in scolile din Romania.”

Citeste mai mult »

Asociatia Civic Media, impreuna cu alte zeci de organizatii si sute de personalitati care au semnat intr-o singura zi Apelul nostru, contesta decisia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii in cazul Emil Moise si constata neplacut ca aceasta hotarare este data, cu repeziciune, chiar in ziua de sarbatoare Intrarea in Biserica a Maicii Domnului.

CNCD recomanda Ministerului Educatiei si Cercetarii - dar cu titlu obligatoriu – sa dispuna interzicerea afisarii Semilunei, stelei lui David sau Crucii si Icoanelor in institutiile de invatamant. Concret, CNCD afirma ca MEC trebuie sa elaboreze o reglementare prin care sa dispuna afisarea “simbolurilor religioase doar in cursul orelor de religie sau in spatiile destinate exclusiv invatamantului religios” .

Consideram ca prin aceasta decizie sunt discriminate drepturile majoritatii credincioase din Romania si vom ataca decizia CNCD in termenul legal, potrivit art 7 alin 1 din Legea nr 554/2004 a conteciosului administrativ (Petitia ACM aici). Desi presedintele CNCD, Csaba Asztalos, a afirmat in conferinta sa de presa de astazi ca a studiat si jurisprudenta Italiei pentru acest caz, de fapt CNCD nu a tinut cont tocmai de decizia Curtii Supreme de Justitie a Italiei intr-o situatie similara. Astfel, la data de 15 februarie 2006 Curtea Suprema de Justitie a Italiei a respins solicitarea de eliminare a crucifixului din scolile publice argumentand ca acesta reprezinta un simbol al valorilor crestine care stau la baza societatii. Judecatorii italieni au subliniat faptul ca crucifixul simbolizeaza “valorile care inspira si stau la baza Constitutiei noastre, a modului nostru de viata pasnic”. “Din acest punct de vedere crucifixul poate avea o functie simbolica si educationala, indiferent de religia elevilor”.

Solicitam Ministerului Educatiei si Cercetarii si sindicatelor din Invatamant sa ia in considerare argumentele expuse in Apelul societatii civile si sustinute de un numar important de organizatii si personalitati ale Romaniei si sa tina cont de faptul ca Crucea este parte integranta a Stemei Romaniei.

Totodata, ne aratam disponibilitatea de a obtine pentru domnul Emil Moise si celalalte persoane care se simt lezate de simbolurile iubirii si credintei cate o bursa de studiu indelungata in Coreea de Nord, unde sigur nu vor fi lezati de simboluri religioase.

Asociatia Civic Media
21.11.2006

COMUNICAT DE PRESĂ
BUCUREŞTI, 21.11.2006

Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a analizat petiţia domnului Emil Moise, profesor de filosofie din Buzău, având ca obiect două capete de cerere:

• Retragerea simbolurilor religioase de pe pereţii publici ai cancelariilor, holulilor şi sălilor de clasă din Liceul de Artă „Margareta Sterian”;
• Retragerea simbolurilor religioase din instituţiile de învăţământ public din România.

Petentul consideră că afişarea simbolurilor religioase pe pereţii unităţilor publice de învăţământ constituie o discriminare împotriva persoanelor atee, agnostice, indiferente sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase.

Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a audiat părţile din această speţă în data de 14.11.2006, la sediul instituţiei, urmând ca astăzi să se pronunţe, după deliberări.

Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării s-a pronunţat după cum urmează:

Citeste mai mult »

Către Guvernul României

In atentia:
Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii
Piata Valter Maracineanu 1-3, sector 1, Bucuresti
Tel/Fax: 021-312.65.78/79/85

Salvati Icoanele Copiiilor

Reprezentantii societatii civile reuniti intr-o Coalitie pentru respectarea sentimentului religios cosemnatari ai acestei petitii - scrisori deschise isi exprima opozitia categorica fata de petitia “Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant” inaintata Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii pe data de 12 august 2006. Semnata de profesorul Emil Moise, petitia anti-religie este sustinuta de Alexandru Crisan si Monica Dvorski - Centrul Educatia 2000; Catalin Tenita - Societatea Culturala Noesis; Doina Jela – Asociatia Jurnalistilor Independenti din Romania; Dorina Nastase - Centrul Roman de Studii Globale; Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internationale; Gabriel Penciu - Asociatia Culturala si Amicala Romana de la Strasbourg; Ghenadie Brega si Oleg Brega - Asociatia Hyde Park; Joanne Richardson - Asociatia D Media, Cluj; Ioana Avadani – Centrul pentru Jurnalism Independent; Ion Bogdan Lefter; Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice; Liviu Andreescu; Mihaela Miroiu; Mihai Burcea – Militia Spirituala; Mircea Toma, Razvan Martin – Agentia de Monitorizare a Presei; Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de constiinta; Renate Weber; Romanita Iordache – ACCEPT; Ruxandra Costescu - membra Indymedia Romania; Roxana Tesiu - Centrul Parteneriat pentru Egalitate; Smaranda Enache – Liga Pro Europa.

Avand in vedere Constitutia Romaniei; Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Pactul international referitor la drepturile civile si politice. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice. Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-a sesiune, 18 decembrie 1992; Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere. Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981, rezolutia 36/55; Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
Prin prezenta petitie va solicitam ca in analizarea petitiei “Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant” sa luati in considerare urmatoarele elemente:

Citeste mai mult »